O inventariere a copacilor aflați pe malul râului care străbate Bucureștiul urmează să aibă loc în cadrul programului Dâmbovița Apă Dulce, anunță Nod Makerspace. În cadrul acesteia, arborii maturi de pe maluri vor fi localizați, măsurați, și evaluați din punctul de vedere al stării de sănătate și al riscurilor.
Pentru această inventariere urmează să fie folosită metodologia TreePlotter, o metodologie digitală deja testată în Capitală. Aceasta presupune ca fiecare arbore să fie localizat pe hartă și asociat unei fișe care conține informații importante despre el.
Acțiunea are loc în contextul proiectului de reabilitare a malurilor Dâmboviței, anunțat de Primăria Capitalei, dar și pe fondul unei vulnerabilități majore în ceea ce priviște gestionarea spațiilor verzi: Bucureștiul încă nu are un Registru Verde funcțional, deși este obligatoriu prin lege.
Inventarierea copacilor, fundația pentru un viitor Registru Verde al malurilor
Toate datele ce urmează să fie colectate în cadrul acestui acțiuni vor fi disponibile atât pentru administrația locală, cât și pentru cetățeni. Astfel, inventarierea ar putea reprezenta fundația pentru realizarea unui viitor Registru Verde al malurilor Dâmboviței, fiind de asemenea și un reper important în ceea ce privește gestionarea pe termen lung a zonei respective.
„O facem pentru că orice regenerare urbană înseamnă și păstrarea cu grijă ceea ce natura a construit deja de-a lungul zecilor de ani. Fiecare arbore matur de pe mal e umbră, e răcoare, e habitat. Vrem să știm exact ce vegetație merită protejată și integrată în viitoarele amenajări, și cum ținem în oraș răcoarea pe care copacii o oferă deja, gratuit, de ani buni”, au transmis organizatorii.
Apel către cetățeni
În cadrul anunțului privind realizarea acestui inventar, Nod Makerspace face și un apel către populație, transmițând că este nevoie de o persoană care să dețină un GPS sau un scanner cu ajutorul căruia să se poată face ridicarea topografică a celor mai bine de 1.000 de arbori din zonă.
„Ne trebuie cineva care să ne ajute cu ridicarea topografică a celor aproximativ 1.400 de arbori de pe malurile râului, fie cu GPS, fie cu un scanner, într-o tură cu mașina de la Est la Vest pe Splai.”
Cei care dețin un astfel de echipament sau care doresc să pur și simplu să ofere o mână de ajutor în cadrul acțiunii pot cere detalii suplimentare la adresa de e-mail: tamina@nodmakerspace.ro.
Acțiunea de inventariere ce va avea loc în cadrul programului este realizată în parteneriat cu Asociația Peisagiștilor din România și cu sprijinul Platformei de mediu pentru București.
Registrul Verde al Capitalei, neconform și fără valoare juridică
Inventarierea copacilor din Capitală și realizarea unui Registru Verde actualizat a fost adusă de mai multe ori în discuție de către cetățeni, societatea civilă și specialiști de mediu. Acesta reprezintă un instrument esențial pentru gestionarea coerentă a spațiilor verzi, în lipsa căruia administrația nu poate avea o imagine reală asupra resurselor pe care le administrează.
Toate localitățile din România sunt obligate, prin lege, sa aibă un astfel de cadastru verde prin care primăriile pot să urmărească evoluția arborilor de pe teritoriul lor.
În 2020, Garda Națională de Mediu a amendat Primăria Capitalei pentru neîndeplinirea obligațiilor privind existența unui Registru al Spațiilor Verzi conform normelor în vigoare.
Cu toate astea, Bucureștiul are în prezent un Registru Verde neconform, realizat în perioada 2009-2013. Datele nu au mai fost actualizate de peste un deceniu, întrucât registrul nu asigură interfaţa necesară. La acest moment, rolul său este strict consultativ, neavând valoare administrativă sau juridică.
Într-un interviu acordat de peisagista Diana Culescu pentru Buletin de București în anul 2025, aceasta a explicat că acest instrument ar trebui să ofere informații despre toate elementele care compun spațiul verde din oraș, nu doar despre arbori. Lipsa lui face și ca realizarea unei strategii pe termen lung să fie imposibilă.
Pe lângă acestea, monitorizarea arborilor nou introduși în spațiul urban este, de asemenea, dificilă, ceea ce conduce adesea la alegerea unor amplasamente în care șansele de dezvoltare sănătoasă și durabilă ale acestora sunt reduse.
„La noi practic se pun în pământ, se plantează de multe ori în locuri în care de fapt nu au nicio şansă, pentru că nu există pământ să se dezvolte, e lăsat doar un metru pătrat liber în care se plantează, dar sub acest metru pătrat nu există sol în care să stea să crească plantele respective.
Şi întrucât nici nu avem Registru Verde, nici nu vedem care este succesul acestor plantări.”, declara Diana Culescu, în 2025, pentru Buletin de București.
Două milioane de euro din bugetul PMB pentru realizarea documentului
În bugetul pentru anul 2026 al Capitalei, Primăria a alocat suma de 10.5 milioane de lei pentru realizarea Registrului Verde. Proiectul nu este unul nou, însă acesta a fost, în trecut, marcat de întârzieri și probleme de implementare.
Investiția face parte dintr-un pachet mai amplu de proiecte de mediu și urbanism incluse în bugetul pe 2026 al PMB.
Potrivit datelor prezentate de instituție, fondurile sunt alocate alături de alte inițiative majore, precum revizuirea Planului Urbanistic General (PUG), realizarea studiului de calitate a aerului și dezvoltarea unui sistem de monitorizare a zgomotului, toate încadrate în direcția de planificare urbană și îmbunătățire a condițiilor de mediu din Capitală.
