Prevederile proiectului „Centura Verde București-Ilfov”, înglobate în noul Cod Silvic, au fost adoptate de Senat cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri, în cursul zilei de 29 aprilie. Acestea presupun protejarea pădurilor din Ilfov și implicit, limitarea exploatării comerciale, plantarea de puieți în zonele verzi deja existente și stabilirea unui cadru legal prin care accesul în păduri să fie permis populației. Inițial depus ca un proiect de lege, acesta a rămas blocat timp de aproape jumătate de an, chiar la ultima comisie din Camera Deputaților, cea pentru Agricultură.
În același timp, pădurile din jurul Capitalei continuă să fie măcelărite cu acte, prin defrișarea excesivă cu scop comercial. Într-un singur an, au fost tăiați legal 587.000 de arbori. Drept urmare, textul inițial al proiectului a fost depus sub forma unor amendamente la noul Cod Silvic. Fiind jalon în PNRR, acesta ar trebui adoptat până la finalul lunii iunie. Daniel Sărdan, fondator al Grupului de inițiativă „Salvați Codrii Vlăsiei”, ambasador al platformei „Împreună pentru Centura Verde” și inginer specialist pe problemele de mediu a explicat pentru Buletin de București care vor fi transformările aduse prin adoptarea noului Cod Silvic cu aceste amendamente.
Care vor fi primele efecte resimțite de locuitorii regiunii București-Ilfov?
Proiectele pentru centuri verzi sunt proiecte care durează zeci sau chiar sute de ani. Drept urmare, impactul imediat e mai mic, dar chiar și așa va fi o schimbare destul de mare. Primul efect va fi transformarea pădurilor de lângă Capitală: din simple păduri de producție pentru lemn de foc în păduri pentru oameni, fără indicatoare amenințătoare, șanțuri sau intimidări.
Prima regula în astfel de demersuri este păstrarea și conservarea a ceea ce avem, apoi, în timp, plantarea și extinderea.
Referitor la acces, este un pas extraordinar și o intrare în rândul lumiii. Am făcut de nenumărate ori trimitere la țările mai civilizate ce au o lege pentru acces numită „Freedom to roam”. Aceasta prevede posibilitate de a călători prin spații naturale sau chiar de a campa pentru o zi. Legea a dezvoltat mult turismul și mișcarea în aer liber, beneficii economice mai mari decât simplul tăiat de stejari seculari pentru a-i pune pe foc. Este un beneficiu și pentru sănătatea publică, fizică și psihică, este o economie în bugetul Ministerului Sănătății.
Aceste păduri trebuie protejate pentru că, din cauza urbanizării rapide, au ajuns să facă parte chiar din interiorul zonei metropolitane București-Ilfov. Comunele ilfovene nu au parcuri și locuri de recreere. Chiar dacă încă nu exista o strategie compactă metropolitană, oprirea exploatării agresive a pădurilor este un prim pas spre normalitatea următorilor ani. Este un bust de speranță atât pentru noi, cât și pentru fiecare cetățean din București și Ilfov.
O altă schimbare va fi păstrarea arborilor remarcabili din păduri. Dispariția stejarilor monument, bătrâni de sute de ani, este o tragedie insurmontabilă. Doar câțiva au mai rămas în pădurile ilfovene. Unii sunt mult mai spectaculoși decât poți găsi în parcurile din București. De altfel, sunt o oază de viață pentru biodiversitate si pentru genetica pădurii. Pot da ghinda valoroasă cu genetica locală pentru urmatoarele plantari și extinderi ale pădurilor.
Care vor fi primele acțiuni implementate de autorități?
Stoparea actualelor amenajamente silvice care genereaza tăierile acestea intense, atât în arii naturale protejate, cât și în cele care ar trebui sa fie protejate, dar ori nu au plan de management sau administrare specifică, ori nu sunt înca încadrate.
Multe persoane au renunțat să mai meargă în pădure din cauza situației deprimante pe care o vedeau. Chiar dacă peisajul dezolant era justificat cu acte, am dovedit că multe lucruri nu erau făcute cum trebuie pentru că încadrarea era de păduri de protecție și cu rol social, dar în teren și amenajamente nu se ținea cont de acest fapt.
A doua măsura imediată este deschiderea accesului în pădure și cultivarea acestuia prin informare, educare, crearea de trasee marcate corespunzător pentru fiecare tip de agrement, astfel încât să nu se intersecteze (plimbat, bicicletă, călărie, tematice pentru observat diferite obiective naturale). Totodată, este necesară și o infrastructură în afara pădurii (parcări și centre de informare, toalete), astfel încât pădurea să nu fie invadată de alte amenajări.
Momentan, se poate observa nevoia oamenilor de natură în pădurea Băneasa. În weekendurile frumoase, toate potecile sunt pline de oameni.
Ne dorim să ajutăm Romsilva să accepte o ușoară schimbare, măcar pentru rolul social al pădurilor, să nu existe doar antagonizări. Ne bucură că Ministerul Mediului, reprezentanții de vârf ai tuturor partidelor și noul director Romsilva susțin acest proiect care are o dimensiune și un potențial extraordinar.
Având în vedere influența mafiei imobiliare, care a fost reacția primarilor ilfoveni cu privire la acest proiect?
Din păcate, primăriile nu prea ne-au susținut proiectul, deși în sondajul nostru, 99% dintre locuitorii comunelor cu pădure au votat pentru conservarea pădurilor. Anumiți primari chiar au transmis către Senat niște documente cu un text furnizat de Romsilva Ilfov în care se împotriveau indirect demersului.
În schimb, am avut înțelegere la Consiliul Județean Ilfov unde președintele și-a arătat susținerea prin semnarea unui memorandum clar. La începutul demersului, când încă se numea Salvați Codrii Vlăsiei, printre semnatari s-a numărat și primarul actual din Snagov.
(n.r. Grupul de inițiativă civică „Salvați Codrii Vlăsiei”, fondat de Daniel Sărdan, s-a alăturat platformei civice „Împreună pentru Centura Verde”, un proiect al Fundației Alex Găvan. Platforma reunește, într-un demers apolitic, peste 150 de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice, cu scopul protejării pădurilor din jurul Capitalei)
Legat de mafia imobiliara, este clar că nu se va mai putea construi în pădure. Nici fragmentarea pădurilor cu drumuri nu va mai fi posibilă, dar le-aș transmite dezvoltatorilor imobiliari că există un beneficiu pentru toți. Cei care vor să facă dezvoltare imobiliara responsabilă sunt avantajați dacă în apropiere există arii naturale protejate și disponibile pentru viitorii locuitori.
Există unii dezvoltatori care respectă legea, am fost surprins că unele cartiere au păstrat spațiul de siguranță de la marginea lacurilor, lăsând o alee publică, așa cum ar trebui să fie peste tot pe malurile lacurilor. Dar asta înseamnă să ai proiectanți buni și finanțatori care să respecte comunitățile, legile și natura. Dacă fac asta, prețurile spațiilor vândute vor fi mai bune și ei mai apreciați, poate scapă de eticheta de rechini.
În același timp, încurajez comunitățile să se opună oricărei dezvoltări imobiliare care nu respectă cele de mai sus, și drept urmare, nici legea.
În trecut, ați arătat cum, deși Romsilva justifică tăierile prin „cererea crescută de lemne”, lemnele ajung oricum in alte localități ale țării. Din experiența dvs., există vreun „pattern” al circuitului lemnelor?
Din documentarea noastra rezultă că lemnul din Ilfov merge în toate județele limitrofe și chiar mai departe. Am studiat justificarea potrivit căreia ilfovenii ar avea nevoie de lemn de foc, justificare falsă din multiple motive.
În primul rând, condiția socială din Ilfov este una dintre cele mai bune din România și majoritatea caselor se încălzesc pe gaz și din alte surse. Nu prea mai întâlnești oameni care sparg lemne și fac focul în sobe. Chiar dacă mai sunt excepții, acestea sunt din ce în ce mai puține.
În al doilea rand, am urmărit aceste transporturi: duceau peste tot, la Urlați, la Brașov, în Calarasi. Practic, fiecare operator ce câștigă o licitație, duce unde vrea, unde are conexiuni și unde este nevoie. Lucru normal într-o economie de piata, dar nu ar trebui invocat acest motiv fals cum că locuitorii sunt cei care au nevoie de lemne.
Restul județelor care au nevoie se pot aproviziona si din păduri de producție, nu doar din aceste păduri semiurbane care în curand vor fi în mijlocul spațiului metropolitan București și care au altă utilitate mai importantă.
Cum spuneam, ele sunt deja încadrate la păduri de protectie și cu rol social, doar că multe amenajamente silvice nu au ținut cont de aceasta încadrare și nu au fost făcute cu o dezbatere publică reală. Din această cauză, ele sunt tratate ca niște păduri de producție pentru exploatare pentru că nu există un organism de control și sancționare a celor ce au greșit în amenajamente.
Care sunt următorii pași legislativi în vederea adoptării noului Cod Silvic?
Următorul pas îl reprezintă comisiile din Camera Deputaților si plenul Camerei. Camera e forul decizional și o să fie nevoie de sprijin public și aici.
Noi ne-am focusat pe cele trei: Centura, arborii remarcabili și accesul, dar sunt mai multe aspecte în codul silvic ce ar reprezenta un beneficiu dacă ar fi agreate în colaborare cu alte asociații și părți implicate în dezbatere.
Nu sunt date fixe pentru comisiile următoare, dar există o obligație în PNRR, astfel încât Codul Silvic să fie trecut în sesiunea asta, deci o sa aibă prioritate.
Există repercusiuni pentru demersurile pe care le faceți?
Da, există și au existat. Nu o să intru în detalii, dar lucrăm împreuna cu Ministerul Mediului și noua conducere din Romsilva ca să nu se mai întâmple astfel de lucruri. Chiar ONU a făcut un departament care să protejeze persoanele sau asociațiile care suferă repercusiuni și abuzuri pentru că au sesizat diferite probleme care afectează mediul.
Pe tema asta a fost o de curand o întâlnire în România cu Michel Frost – Raportorul Special al Națiunilor Unite pentru cei care protejează mediul înconjurător și unde se pot trimite aceste situații tot mai frecvente. Cu ocazia asta am aflat și de alte cazuri incredibile la care nu mă așteptam. Așa ca e binevenită o pârghie internațională în sprijinul societății civile.
CITEȘTE ȘI:
- Încă un pas pentru Centura Verde. A trecut de comisii în Senat, ca amendamente la Codul Silvic. Ce presupune proiectul
- Noul Cod Silvic ar putea transforma în realitate Centura Verde a Capitalei. Calea găsită, după ce proiectul iniţial a fost blocat
- EDITORIAL | Romsilva „apără” drujbele din pădurile Ilfovului și atacă public activiștii de mediu care „grăbesc” proiectul „Centura Verde”. Viitoarea lege va proteja pădurile de lângă București și va limita exploatarea comercială
- Dezastru în pădurile din Ilfov: sute de arbori tăiați, descoperiți în minivacanța de 1 Decembrie
- INTERVIU | Alex Găvan, despre tăierile de arbori din Ilfov: „Sunt atât de multe metode de furt, te fură cu actele pe față!”
- „Centura Verde” a Capitalei | Peste jumătate de milion de arbori au fost tăiați în Ilfov în ultimele 12 luni
