Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Thursday , 12 December 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainMediu

Grupul de inițiativă civică IOR-Titan dă în judecată Primăria Capitalei

483

Asociația Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan (GIC IOR-Titan) acționează în instanță Primăria Municipiului București, într-o nouă etapă de atac. În documentația depusă la Tribunalul Municipiului București activiștii solicită instanței „să constate nulitatea absolută a dispozițiilor emise de PMB prin care terenul a fost retrocedat”

„Acțiunea invocă prevederile art. 50 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989, precum și prevederile art. 192–194 din Codul de procedură civilă. 

Concret, GIC IOR-Titan argumentează că, după 1968, în toată zona – inclusiv pe parcelele retrocedate – a fost amenajat parc, deci terenul avea statut de proprietate publică. Astfel, dispozițiile de retrocedare din 18.05.2005 nu au respectat condițiile legale în vigoare, terenul neaflându-se în proprietatea privată a Municipiului București”,

comunicatul Grupului de inițiativă civică IOR-Titan.
sursă: comunicat Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan, fotografie realizată de Răzvan Iliescu

Zona retrocedată

Societatea civică se luptă cu decizia de retrocedare a zonei dinspre Titan a parcului Alexandru Ioan Cuza, cunoscut ca Parcul IOR, încă din 2013. 

Primăria Sectorului 3 a pierdut definitiv, în toamna anului 2022, procesul în care contesta fix legalitatea retrocedării. Atunci, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au apreciat că Primăria nu a putut demonstra că pe cele 12 hectare este sau a fost parc, chiar dacă pe imaginile din satelit se văd alei și pe teren se văd încă arbori plantați la linie.

Terenul retrocedat de instanţă Mariei Cocoru, după un şir lung de procese, este în continuare sursă de discordie în sector. Începând cu 2023, pe acel teren, au fost 20 de incendii. Locuitorii şi grupurile civice acuză că se doreşte defrişarea totală a zonei pentru a crea spaţiu pentru proiecte imobiliare.

Tot din 2023, cetățenii au început să se organizeaze pentru a lupta împotriva distrugerii zonei retrocedate a parcului și a avut loc o serie de proteste și acțiunii civice.

Un protest care a avut loc în luna martie, 2023. Sursă: Grupul de acțiune civică IOR-Titan

ANPR: „acte false” folosite pentru retrocedări

Potrivit fostului prefect al Capitalei, Rareș Hopincă, în urma acțiunii în instanță intentate de acesta în octombrie 2023 a solicitat Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietatilor(ANRP) să desfășoare un control de fond pe toate documentele ce au stat la baza acelor dispoziții pentru retrocedarea unei părți din Parcul IOR. Raportul realizat în patru luni a verificat o serie întreagă de documente de la multe instituții ale statului și o serie de documente primite în timpul controlului de la persoane fizice.

Retrocedarea Parcului IOR, după cum am intuit analizând dosarele aflate la dispoziția Instituției Prefectului și mai ales după cum reiese din acest raport, s-a făcut într-o manieră abuzivă, fiind constatat un lung șir de posibile infracțiuni și încălcări ale procedurilor stabilite de lege. Din punctul meu de vedere, una dintre cele mai grave infracțiuni stabilite în această procedură este constatarea unor semnături ce par a fi false. Sunt multe astfel de constatări. 

fostul Prefect al capitalei, Rareș Hopincă 

Atunci, la două ore după conferința de presă a Prefectului Capitalei, primarul general al Capitalei, Nicușor Dana reacționat pe pagina sa de Facebook. Edilul îl acuza pe Robert Negoiță că nu l-a contactat pentru a-l ajuta. Mai mult, primarul general reamintește că Negoiță și fostul primar Sorin Oprescu, ca reprezentanți ai primăriilor, nu au putut demonstra, în zece ani de procese, cu acte, că acolo a fost parc.

La finalul lunii octombrie, Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti a amendat proprietarului terenului retrocedat din Parcul IOR cu 35 de milioane de euro. Suma uriaşă se bazează pe un articol din legea 24 pe 2007, care spune că reducerea spaţiului verde sau schimbarea destinaţiei spaţiului verde se poate amenda cu 1000-2000 de lei pe metrul pătrat. Proprietarul a contestat în instanță amenda.

CITEȘTE ȘI: