Prefectul Capitalei Rareş Hopincă a declarat că există suspiciuni că retrocedarea unei părţi a Parcului Alexandru Ioan Cuza, cunoscut drept IOR, ar fi fost realizată cu acte false, după cum reiese din raportul întocmit de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). Hopincă spune că va sesiza Parchetul.
Potrivit prefectului Capitalei, în urma acțiunii în instanță intentate de acesta în octombrie 2023 a solicitat ANPR să desfășoare un control de fond pe toate documentele ce au stat la baza acelor dispoziții pentru retrocedarea unei părți din Parcul IOR. Raportul realizat în patru luni a verificat o serie întreagă de documente de la multe instituții ale statului și o serie de documente primite în timpul controlului de la persoane fizice: „Constatările din raport sunt extrem-extrem de grave”
Hopincă adaugă faptul că nu va face publice informațiile din raport, pentru a maximiza șansele de a anula în instanţă cele două dispoziții emise ilegal. În schimb, va trimite raportul către instituțiile abilitate ale statului pentru a continua investigațiile:
Retrocedarea Parcului IOR, după cum am intuit analizând dosarele aflate la dispoziția Instituției Prefectului și mai ales după cum reiese din acest raport, s-a făcut într-o manieră abuzivă, fiind constatat un lung șir de posibile infracțiuni și încălcări ale procedurilor stabilite de lege. Din punctul meu de vedere, una dintre cele mai grave infracțiuni stabilite în această procedură este constatarea unor semnături ce par a fi false. Sunt multe astfel de constatări.
prefectul capitalei, Rareș Hopincă
Acțiunea Prefectului din octombrie
În data de 10 octombrie, Prefectul Municipiului București, Rareș Hopincă, a anunțat că va ataca în instanță dispoziția de retrocedare a celor circa 12 ha din Parcul IOR şi că va depune o cerere de chemare în judecată a Primăriei Municipiului București.
Prefectul a spus că principalul motiv de nelegalitate este că terenul a fost retrocedat pe Legea 10/2001, deși, fiind înregistrat ca „teren arabil”, trebuia judecat în baza Legii 18/1991, cum cere în mod explicit legea: „Este un element vădit de nelegalitate pe care instanța l-a constatat deja la fond, în procesul intentat de Primăria Sectorului 3 și care trebuie să ducă fără niciun fel de dubiu la anularea acestor dispoziții de retrocedare”, a spus Hopincă.
„Aceste 12 ha fac parte dintr-un corp de 767 de teren arabil constituit în anul 1921 în proprietatea unui cetățean numit Ivan Gruef. În anul 1945, statul român expropriază acest teren arabil în suprafață de 12 ha de la numiții Ivan Gruef și Elena Cantacuzino, în baza Legii 187/1945 privind reforma agrară. Este foarte important de menționat acest lucru, acest teren a fost tot timpul teren arabil. În anul 2005, ingnorându-se faptul că a fost teren arabil. Acest teren a fost retrocedat în baza Legii 10/2001 și nu pe baza Legii 18/1991, cum cere în mod explicit legea” a explicat prefectul.
La două ore după conferința de presă a Prefectului Capitalei, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a reacționat pe pagina sa de Facebook. Edilul îl acuză pe Robert Negoiță că nu l-a contactat pentru a-l ajuta. Mai mult, primarul general reamintește că Negoiță și fostul primar Sorin Oprescu, ca reprezentanți ai primăriilor, nu au putut demonstra, în zece ani de procese, cu acte, că acolo a fost parc.
La finalul lunii octombrie, Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti a amendat proprietarului terenului retrocedat din Parcul IOR cu 35 de milioane de euro. Suma uriaşă se bazează pe un articol din legea 24 pe 2007, care spune că reducerea spaţiului verde sau schimbarea destinaţiei spaţiului verde se poate amenda cu 1000-2000 de lei pe metrul pătrat. Proprietarul a contestat în instanță amenda.
Zona retrocedată
Primăria Sectorului 3 a pierdut definitiv, în toamna anului 2022, procesul în care contesta fix legalitatea retrocedării. Atunci, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au apreciat că Primăria nu a putut demonstra că pe cele 12 hectare este sau a fost parc, chiar dacă pe imaginile din satelit se văd alei și pe teren se văd încă arbori plantați la linie.
Terenul retrocedat de instanţă Mariei Cocoru după un şir lung de procese este în continuare sursă de discordie în sector. În ultimii doi ani, pe acel teren, au fost 20 de incendii. Locuitorii şi grupurile civice acuză că se doreşte defrişarea totală a zonei pentru a crea spaţiu pentru proiecte imobiliare.
În ciuda incendiilor dese şi a otrăvirilor şi tăierilor de copaci, poliţiştii nu au prins, până acum, niciun vinovat. Deşi sunt patrule „24 din 24” aşa cum spune directorul Poliţiei Locale, niciun răufăcător nu a fost văzut. Oficialul dă vina pe faptul că suprafaţa e prea mare pentru a fi prins vreun făptaş. Camerele de supraveghere din parc se pare că nu au, de asemenea, niciun efect benefic. Cetăţenii spun că au ei filmuleţe şi poze cu cei care taie arborii şi aşteaptă să colaboreze cu autorităţile.
În plus, începând cu luna februarie a anului 2023, cetățenii se organizează pentru a protesta împotriva distrugerii zonei retrocedate a parcului.
CITEȘTE ȘI:
- Descinderi DNA la Primǎria Capitalei. Unele surse spun cǎ procurorii strâng documente legate de amenda-record din dosarul IOR – Buletin de București
- Amendă-record pentru diminuarea spaţiului verde din IOR | 35 de milioane de euro pentru proprietarul zonei unde sunt mereu incendii, tăieri şi arbori otrăviţi – Buletin de București
- IOR | Amenda-record pentru diminuarea spaţiului verde, contestată în instanţă – Buletin de București
- EDITORIAL | „Gard viu” de polițiști, împotriva cartografierii copacilor „otrăviți” din zona retrocedată a Parcului IOR
- REPORTAJ | „Picnic în cenușă” și „Birouri cetățenești”, în zona retrocedată din Parcul IOR
- FOTO | Zona retrocedată a Parcului IOR, la o zi de la incendiu
- Protest pentru salvarea zonei retrocedate a parcului IOR. Cetățenii sunt revoltați de tăierile ilegale
