E vechi păcatul și nu e prima vinovată, dar doamna Firea a dus optimismul bolnăvicios la rang de artă. Optimismul face ca, la început de an, când este adoptat bugetul local, veniturile să fie supraestimate pe hârtie. Așa că, în baza unor calcule din pix, pe care nu le verifică nimeni și de a căror neîndeplinire nu răspunde, la fel, nimeni, primăria angajează cheltuieli nerealiste.
De-a lungul anului, veniturile estimate nu se strâng, așa că încep tăierile, iar visele și promisiunile de la început de an se dovedesc doar baloane de săpun.
În București, bugetul este dependent într-o proporție foarte mare de banii din impozitul pe venit care ajung la Capitală din bugetul de stat.
Veniturile suplimentare locale, pe care orice autoritate le accesează după bunul plac și care se strâng din concesiuni, închirieri și fonduri europene, sunt foarte slab prezente la București. Aceste venituri reprezintă oglinda eficienței locale, ele arată în ce măsură o primărie este capabilă, prin forțele proprii, să genereze bani pentru activitatea sa. In graficul de mai jos, în partea stângă, se poate vedea care a fost sursa veniturilor – venituri executate – care au ajuns efectiv în bugetul Capitalei în primii ani de mandat ai Gabrielei Firea și cât de diferită este estimarea de anul acesta în ceea ce privește sursele de bani.
Chiar dacă au puțini bani, autoritățile de la București nu îi cheltuie nici pe ăia cu cap.
O proporție semnificativă din bani se duce spre subvenții, în vreme ce cheltuielile de capital și cele cu fonduri europene (adică investițiile din bani locali sau bani europeni) sunt prost reprezentate pentru nevoile Capitalei. Previziunile de la început de an (grafic partea stângă) sunt la fel de nerealiste ca și în cazul cheltuielilor.
Supraestimarea veniturilor
În bugetul local al municipiului București, diferența dintre veniturile prognozate și cele realizate este evidentă, de când lumea și pământul, dar se acutizează în ultimii ani, mai ales în ceea ce privește atragerea unor venituri precum cele din fondurile europene.
Dacă în 2016 și 2017, diferența dintre veniturile prognozate și cele realizate era de câteva sute de milioane de lei, în 2018 aceasta a crescut la aproape 2 miliarde. Mai exact, primăria și-a propus să strângă venituri de 6 miliarde și a strâns doar de 4. (grafic 1)
O problemă uriașă a Bucureștiului este că acesta depinde aproape exclusiv de banii care vin de la bugetul de stat – în timpul mandatului doamnei Firea, aceasta nu a reușit să diversifice sursele de venituri de la bugetul local. Ce e mai trist este că nici nu pare să fi înțeles ceva din lecțiile celor trei ani de mandat.
Așa se face că, în anul 2018, Gabriela Firea a ajuns să estimeze că 30% din venituri vin din fonduri UE și să se dovedească faptul că, la final de an, mai mult de 90% din totalul acestora veneau de la bugetul de stat (grafic 2, figura 3), asta după ce nici în anii precedenți, când fusese mai ponderată la estimări, doamna Firea nu performase în atragerea fondurilor europene. (grafic 2, figurile 1 și 2)
După ce a umflat din pix bugetele de la instalarea în funcție, și pentru 2019 avem previziuni mai mult decât optimiste în ceea ce privește veniturile. Practic, Bucureștiul ar ajunge, anul acesta, să depindă depinde de banii de la bugetul de stat în proporție de doar 52,1634% ceea ce ar fi o premieră absolută.
Veniturile supraestimate duc la angajări de cheltuieli fără acoperire. Investițiile sunt sacrificate
Supra-estimarea veniturilor are efecte foarte directe mai ales în ceea ce privește angajarea cheltuielilor.
Ceea ce se întâmplă între momentul aprobării bugetului și finalul anului este aproape tras la indigo în fiecare an de mandat al doamnei Firea. Ce se observă este că la finalul anului nu sunt realizate cheltuielile de investiții (cheltuielile de capital și fondurile europene, în grafic), acestea fiind sacrificate mai ales pentru plata subvențiilor pentru RADET și RATB (subvenți, în grafic). În primii doi ani, diferența dintre sumele promise drept subvenție și sumele plătite în fapt este de aproximativ 300 de milioane de lei, pentru ca, în 2018, gaura să se dubleze. Anul trecut, Primăria a plătit 1,5 miliarde pentru RADET și RATB deși își propusese să aloce doar jumătate din sumă.
Tot anul trecut, când a tras linie, în loc să aibă cheltuieli de investiții și fonduri europene de aproape 2 miliarde de lei, primăria a reușit cu greu să adune puțin peste jumătate de miliard. În schimb, pentru prima dată de la început de mandat, sumele alocate pentru asistență socială au explodat. Banii nu reprezintă locuințele sociale sau alte investiții. De cele mai multe ori, în ele se regăsesc voucherele date cu mărinimie de PMB, pomenile pentru căsătorie, naștere, aniversarea căsătoriei sau pentru schimbarea televizorului sau a mașinii de spălat.
Este primăria în „faliment nedeclarat”?
În ultimele zile, Gabriela Firea a făcut nenumărate declarații referitoare la faptul că banii transmiși de la bugetul central nu ar fi suficienți pentru nevoile Capitalei. Mai mult, edilul-șef susține că există riscul de a nu mai putea plăti subvenții sau de a face investiții. Principalul vinovat ar fi Bugetul de stat.
Am verificat datele lunare privind veniturile și cheltuielile pentru bugetul local al Municipiului București pentru anii 2016-2019 și am extras de acolo câteva informații pentru a ne da seama dacă putem vorbi despre un „faliment nedeclarat” sau de o problemă cu cash-flow-ul la Primăria generală. Pentru o imagine exactă și pentru a nu fi acuzați că vrem să comparăm mere cu pere, am luat ca perioadă de referință timpul scurs între ianuarie-mai pentru fiecare dintre anii analizați.
Doamna Firea se plânge că a primit mai puțini bani din cotele defalcate din impozitul pe venit (adică acele sume alocate prin Legea bugetului de stat), banii de la bugetul de stat și aceasta ar fi cauza lipsei de bani pentru subvenții sau investiții.
Ceea ce omite să spună este însă faptul că, potrivit propriului buget, cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit trebuiau să reprezinte doar 47% din totalul veniturilor. Să vedem însă ce s-a întâmplat în execuția bugetară a primelor cinci luni ale anului 2019 în comparație cu perioade similare din anii trecuți.
Din datele lunare observăm că problema majoră pentru PMB nu pare să fie în banii veniți de la bugetul central din impozitul pe venit.
De asemenea, ce se poate observa este faptul că PMB a avut în primele 5 luni suficient de mulți bani din impozitul pe venit pentru a acoperi toate cheltuielile efectuate de primărie. Mai mult, în primele cinci luni ale anului 2019, spre deosebire de primele cinci luni ale anului 2018, PMB a înregistrat un excedent bugetar, adică sumele primite de la bugetul de stat ca impozit pe venit au fost mai mari decât cheltuielile. În 2018 avea o gaură de 30 de milioane de lei, în timp ce în 2019, mai are în visterie 160 de milioane.
În vreme ce se plânge că nu reușește să se descurce cu banii, se poate observa că PMB nu a făcut deloc eforturi de a-și reduce dependența de impozitul pe venit, deși în bugetul aprobat pentru anul 2019 promisese cu totul altceva – în loc să depindă de resursele din impozitul pe venit în proporție de 47.94%, în primele cinci luni a depins de acestea în proporție de 86.15%.
În loc de concluzie
Principalul „vinovat” pentru situația financiară a Capitalei nu pare a fi neapărat felul în care a fost construit bugetul de stat pe anul 2019. Dimpotrivă, cei trei ani de mandat ai doamnei Firea au continuat și acutizat niște probleme structurale semnificative ale felului în care Primăria Municipiului București alege să administreze nu doar cel mai mare buget al unui oraș din România, ci și bugetul cu cel mai mare potențial de diversificare. În loc să facă acest lucru, Primăria rămâne blocată într-un model de finanțare la limita subzistenței, bazat într-o proporție covârșitoare pe banii virați via bugetul de stat.
De Elena Calistru
Editor: Oana Despa
Surse date: Transparență Bugetară și data.gov.
