Bucureștenii nu vor avea ocazia de a vedea „pe viu” vestigiile ce au fost descoperite în cadrul lucrărilor de la Planșeul Unirii. În urma cercetărilor arheologice realizate în zona respectivă, specialiștii au venit cu două propuneri pentru valorificarea vechilor construcții, însă acestea nu presupun prezervarea lor.
Locuitorii orașului și turiștii care ajung la București vor putea să vadă doar în format digital descoperirile făcute în centrul orașului. În zonele unde suprafața va permite, structurile vor fi marcate fie pe paviment, fie prin plantarea de garduri vii.
Astfel, cei care trec pe aici vor putea face doar un „exercițiu” de imaginație despre cum arătau construcțiile în loc să privească zidurile care au mai rămas.
Certificatul de descărcare de sarcină arheologică a fost aprobat
În luna septembrie 2025, în contextul lucrărilor de punere în siguranță a planșeului Unirii, constructorii au dat peste structuri vechi, construcții realizate cu sute de ani în urmă. Descoperirea acestui crâmpei din istoria Bucureștiului a dus la realizarea unei cercetări arheologice care a avut loc în perioada 25 septembrie 2025 – 3 noiembrie 2025, conform informațiilor puse la dispoziția reporterilor Buletin de București de către reprezentanții Muzeul Municipiului București.
Echipa ce s-a ocupat de analizarea vestigiile de la Unirii a fost formată din arheologul expert dr. Theodor Ignat – responsabil științific, arheologul specialist dr. Raluca Moței, arheologul specialist dr. Elena Gavrilă, arheologul specialist dr. Adelina Darie și muzeograful Vlad Bîndea.
Odată cu finalizarea cercetării, Direcția pentru cultură a emis, pe 23 decembrie 2025, certificatul descărcare de sarcină arheologică.
Documentul este un actul administrativ prin care se anulează regimul de protecție instituit anterior asupra terenului în care a fost evidențiat patrimoniul arheologic, conform informațiilor oferite pe site-ul Direcției pentru Cultură a Municipiului București.
Vestigiile de la Unirii vor fi acoperite de planșe
După analizarea vestigiilor din centrul Bucureștiului, specialiștii au venit cu câteva propuneri pentru a pune în valoare construcțiile descoperite. Cu toate astea, niciuna nu vizează prezervarea lor și expunerea către public.
La solicitarea Buletin de București, Muzeul Municipiului București a pus la dispoziție documente în care sunt specificate propunerile pentru valorificarea descoperirilor.
Acestea sunt:
- Punerea în valoare pentru public a descoperirilor arheologice prin instalarea de panouri digitale cu tehnologie touch-screen pe care vor putea rula modelele 3D ale structurilor arheologice cercetate puse la dispoziție de Muzeul Municipiului București.
- Punerea în valoare pentru public a descoperirilor arheologice, acolo unde suprafața o permite, fie prin marcarea în paviment, fie prin plantare de garduri vii care să marcheze traseele zidurilor structurilor de locuire descoperite.
Propunerile au fost aprobate, în data de 18 decembrie 2025, de către Comisia Zonală a Monumentelor Istorice a aprobat aceste propuneri făcute de colectivul de cercetare.
Astfel, publicul nu va vedea construcțiile vechi de cel puțin 100 de ani, acestea urmând să fie acoperite de beton în cadrul lucrărilor la Planșeul Unirii.
La acest moment, construcțiile vechi sunt vizibile, zona fiind încă securizat.
Cu toate acestea, în imediata apropiere a vestigiilor, constructorul a început montarea conductelor de preaplin, țevi de mari dimensiuni.
CITEȘTE ȘI Cetățenii din Sectorul 4 trebuie să achite 20% din valoarea lucrărilor la Planșeul Unirii
Vestigiile de la Unirii, la secret, prin invocarea legii drepturilor de autor
Buletin de București a cerut Muzeul Municipiului București o copie a „Raportului de cercetare arheologică preventivă pentru consolidarea și reabilitarea planșeului de acoperire a râului Dâmbovița, Piața Unirii, Pasajul Unirii, Sectorul 3, municipiul București”.
În răspunsul oficial transmis de reprezentanții instituției de cultură, reporterii au fost înștiințați că această lucrare științifică nu este publică, fiind protejată de legea drepturilor de autor.
„Raportul de cercetare arheologică preventivă pentru consolidarea și reabilitarea planșeului de acoperire a râului Dâmbovița, Piața Unirii, Pasajul Unirii, Sectorul 3, municipiul București este o operă cu caracter științific care conține date, interpretări științifice, analize de specialitate, planșe, relevee, fotografii și alte materiale care constituie opere protejate potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.
Potrivit O.G. nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, coroborată cu normele metodologice aplicabile, colectivul de cercetare beneficiază de un drept prioritar de valorificare și publicare științifică a rezultatelor cercetării pentru o perioadă de 5 ani de la finalizarea acesteia. În acest interval, reproducerea integrală sau substanțială a textelor, analizelor, interpretărilor științifice, planșelor, releveelor și fotografiilor este condiționată de acordul expres al instituției și al titularilor drepturilor, pentru a nu aduce atingere dreptului prioritar de publicare”, au răspuns reprezentanții instituției pentru BdB.
Chiar dacă conținutul raportului nu poate fi transmis public, reprezentanții muzeului au afirmat că rezultatele cercetărilor vor fi puse la dispoziția oricui va fi interesat prin publicarea lor în reviste de specialitate, în cadrul expozițiilor sau prin materiale foto-video.
„Având în vedere cele de mai sus, vă transmitem că nu vă putem pune la dispoziție conținutul raportului și vă asigurăm că rezultatele cercetărilor noastre sunt și vor fi accesibile publicului prin publicare în reviste de specialitate, realizarea de prezentări/conferințe, realizarea de expoziții, dar și materiale de tip text / foto, video, distribuite on-line”.
La București sunt betonate, la Roma se construiește în jurul lor
În Italia, autoritățile au decis să protejeze structurile istorice ce au fost descoperite în vreme ce erau executate lucrări pentru modernizarea orașului. Mai precis, în stația de metrou Colosseum călătorii pot admira în persoană:
- 28 de puțuri antice,
- o cazarmă militară din secolul al II-lea,
- fresce,
- mozaicuri,
- mii de obiecte casnice, de la ace de păr la lămpi pe ulei.
Stația de metrou inaugurată în 2025 este un adevărat muzeu subteran ce ne arată că modernizarea orașului și conservarea istoriei nu trebuie să se excludă reciproc. Pentru a permite efectuarea lucrărilor fără a afecta vestigiile descoperite, solul a fost înghețat. S-au construit pereți de beton, iar excavarea în zonele sensibile a fost realizată manual, conform news.artnet.com.
Roma nu este singurul oraș care a ales să salveze istoria descoperită în urma săpăturilor. Abordări similare au fost folosite și în Salonic (Grecia), unde drumuri romane au fost expuse călătorilor, sau în Xi’an (China), care a expus morminte și artefacte în timpul construcției metroului.
Editor: Cătălin Doscaș
