Elevii din toată țara protestează luni împotriva uniformelor obligatorii, transmit reprezentanții Consiliului Național al Elevilor (CNE) într-un comunicat de presă. Organizația îi îndeamnă pe tineri să participe la orele de curs îmbrăcați în articole de culoare neagră, în semn de protest împotriva măsurilor adoptate de Senat.
Mișcarea vine în contextul în care, potrivit unui comunicat de presă al structurii centrale, forurile de reprezentare ale elevilor din învățământul preuniversitar nu au fost consultate în prealabil.
„Consiliul Național al Elevilor îi îndeamnă pe elevii din întreaga țară să vină îmbrăcați în negru la școală luni, 28 septembrie 2026, în semn de protest față de introducerea uniformei școlare obligatorii și față de ignorarea vocii lor în luarea deciziilor care îi privesc”, au transmis reprezentanții CNE.
În paralel, aceștia solicită Camerei Deputaților să respingă propunerea privind introducerea uniformei școlare obligatorii și să se asigure că elevii sunt consultați efectiv.
Reprezentanții elevilor mai cer și ca, în viitor, prioritățile să devină nevoile celor care învață pe băncile școlii românești, iar statul să ofere sprijin pentru condiții decente de studiu și pentru participarea la educație.
Organizația atrage atenția și asupra fenomenului de bullying, care nu va dispărea dacă elevii vor purta aceeași cămașă. Potrivit acestora, disciplina și apartenența nu se pot coase pe reverul unei haine.
Președintele CMEB avertizează împotriva uniformelor obligatorii
Reporterii Buletin de București i-au contactat pe reprezentanții elevilor din Capitală pentru a afla cum se poziționează aceștia în raport cu mișcarea inițiată de structura-mamă. Aceștia îi încurajează pe elevi să vină îmbrăcați în negru la cursuri, întrucât uniforma obligatorie ar fi o practică veche.
„La momentul actual, nu fiecare familie își permite să achiziționeze acele uniforme. Inechitatea nu dispare sub o vestă, iar problemele din educație nu se vor epuiza dacă toată lumea va purta aceeași culoare la bluză.
De asemenea, elevii trebuie să învețe să se dezvolte, nu să repete un tipar pe care îl regăsesc în uniformele școlare. Fiecare dintre noi trebuie să fie diferit, atât prin vestimentație, cât și prin gândire”, a transmis președintele Consiliului Municipal al Elevilor București, Bogdan Enache.
Aceștia estimează că peste 40% dintre elevii care învață în Capitală vor participa la acest demers, într-un exercițiu menit să arate unitatea dintre cei care urmează cursurile unei școli din București și cei din restul țării.
Bogdan Enache a mai avertizat și că diferențele sociale și fenomenul de bullying din comunitatea școlară, din Capitală și din țară nu vor putea fi rezolvate prin intermediul acestui proiect legislativ.
Pentru moment, documentul care ar impune obligativitatea uniformelor a trecut de votul Senatului.
CITEȘTE ȘI: Trei elevi din Capitală au fost medaliați cu bronz și argint la Olimpiada Balcanică de Informatică
Aproape un sfert din elevii bucureșteni au participat sau asistat la acte de violență
Aproape 52% dintre elevii bucureșteni nu au auzit de Statutul Elevilor în anul școlar 2024-2025, după cum scria Buletin de București aici. Același document estimează că 22,2% dintre elevi au participat sau cel puțin au asistat la acte de violență de orice fel.
La polul opus, peste 90% dintre profesori cunosc drepturile și obligațiile elevilor, așa cum sunt prevăzute în Statutul Elevilor.
63,2% au precizat și că în școlile în care învață le pun la dispoziție consiliere psihologică gratuită. Mai mult, elevii care au beneficiat de astfel de servicii de consiliere au răspuns că au încredere în consilierii școlari doar în proporție de 3 din 5, lucru care accentuează faptul că gradul de siguranță nu este total.
Rămâne mare și numărul elevilor care nu știu dacă sunt reprezentați în ședințele Consiliului de Administrație al unității de învățământ de către cineva (64,2%), dar și al celor care nu știu cine conduce organismul de reprezentare al elevilor din școala respectivă (42,9%).
„Camerele de detenție” rămân și ele mai mult pe hârtie decât ajung să fie folosite în practică, mai arată documentul prezentat de Consiliul Municipal al Elevilor. Potrivit răspunsurilor de la elevii bucureșteni, doar 2,3% au fost repartizați într-un spațiu supravegheat pentru a desfășura alte activități.
Întrebați despre cum a decurs experiența în aceste spații școlare. Cei mai mulți dintre respondenți spun că au rezolvat fișe de lucru, sau și-au făcut temele, în vreme ce restul doar au stat într-o sală separată.
