Lucrările pentru reamanajarea spațiului verde din cartierul Pajura, începute de Primăria Sectorului 1 luna trecută, au creat un val de nemulțumire din partea bucureștenilor ce locuiesc în zonă, care au numit intervențiile un „dezastru ecologic”.
În acest context, miercuri, 22 iulie, la inițiativa Asociației „Tineri pentru Unu” a avut loc o dezbatere publică la care au participat, pe lângă cetățeni, primarul George Tuță și peisagiștii care s-au ocupat de realizarea proiectului.
Cetățenii au ridicat problemele cele mai arzătoare pe care le aveau, distrugerea gardurilor vii, realizarea aleilor care nu sunt necesare, dar și lipsa de comunicare.
După ore de discuții, la care a participat și un reporter Buletin de București, primarul George Tuță a admis că lipsa de comunicare cu cetățenii a fost o greșeală, anunțând că, în viitor, lucrările vor fi monitorizate.
Grădini deschise comunității, conceptul propus de peisagiștii Sectorului 1
Cu toate că în cadrul dezbaterii au fost abordate mai multe subiecte de interes pentru cetățeni, cel mai aprins subiect a fost cel privind reamenajarea spațiului verde din cartierul Pajura.
La această întâlnire au luat parte zeci de persoane, oameni care locuiesc în acest cartier de când erau copii și care sunt acum martori la „ucederea” spațiului verde, vegetație care face ca zona să fie umbrită și protejată de temperaturile extreme pe timp de vară.
Una dintre cele mai importante nemulțumiri pe care bucureștenii le-au exprimat este legată de distrugerea gardului viu de la grădinile blocurilor.
De asemenea, cei prezenți au adus în discuție și aleile de tranzit ce vor fi realizate în zonă. Președintele Asociației „Tineri pentru Unu”, Valentin Barna, susține că lucrările pentru aceste alei au distrus rădăcinile secundare ale arborilor din apropiere.
În cadrul discuțiilor, peisagiștii care s-au ocupat de planul în baza căruia a început reamenajarea spațiului verde, Ileana Nicolae și Simona Popescu, au explicat că se dorește realizare unui spațiu deschis de care oamenii să se poată bucura, iar aleile au rol de a conecta zonele din cartier. Conform specialiștilor, este nevoie de timp ca amenajările să prindă contur.
Deși anumite garduri vii, plantate cu decenii în urmă, au fost distruse, Ileana Nicolae a mai transmis că proiectul are în vedere valorificarea vegetației.
„Am plecat de la valorificare patrimoniului existent, arborii vechi, pe care i-am pus în valoare prin inserția unor asocieri de plante cu cerințe diferite.
Am gândit grupe de vegetație pe care le putem multiplica în funcție de condițiile ecologice, în funcție de fiecare spațiu verde aferent blocurilor care intră în amenajare.
Nu putem să cerem chiar de la amenajare să avem volum, trebuie să învățăm să avem răbdare, să ne bucurăm de spațiu ce ne încojoară.
Am luat în calcul anumite alei acolo unde a fost necesar, sunt de traversare și conectivitate cu zona parcului, cu strada Pajura. Nu vor avea bănci sau zone care să aducă un disconfort”, a declarat peisagista Ileana Nicolae.
Tot în cadrul acestei întâlniri, peisagiștii au transmis că pentru întreg Sectorul 1 se dorește implementarea unui concept de spații deschise pentru comunitate.
„Se urmărește un concept general de spații deschise către comunitate, acum doar trecem pe lângă ele. Ideea este să le facem mai sigure, mai pline de lumină, de culoare, de viață.
Totodată se ridică valoare zonei. O altă problemă este cea ecologică. La momentul actual este foarte mult sol din cauza umbrei, trebuie să luăm măsuri contra eroziunii solului, acest lucru se poate face prin acoperirea solului.
Cam asta este conceptul general care se urmărește în tot sectorul”, a transmis peisagista Simona Popescu despre reamenajarea spațiului verde din cartierul Pajura.
De se s-au scos gardurile vii din jurul blocurilor în cadrul lucrărilor pentru reamenajarea spațiului verde
Pe lângă îmbogățirea spațiului verde din cartierul Pajura, gardurile verzi aveau și scopul de a le oferi persoanelor care locuiesc la parterul blocurilor intimitate, au declarat locuitorii prezenți la dezbaterea despre reamenajarea spațiului verde, organizată la sediul Primăriei Sectorului 1.
Având în vedere că anumite imobile din zonă nu au subsol, iar parterul este foarte jos, înainte de plantarea acestora oamenii se trezeau cu obiecte și mizerii aruncate în case, după cum a declarat Săndulescu Carmen, o persoană care locuiește încă de la 3 ani în cartier.
„Cartierul s-a dezvoltat sub ochii mei. Ceea ce se întâmplă acum, din punctul meu de vedere, nu este amenajare, ci distrugere.
Să distrugi într-o săptămână mii de metri de gard viu crescut în cel puțin 40 de ani mi se pare crimă pentru sănătatea noastră.
Spuneți că ați încercat să valorificați materialul existent, anul trecut singura chestie făcută a fost să plantați rulouri de gazon. Chiar astăzi la ploaie toată apa s-a dus la intrarea în blocuri, pentru că aleile sunt mai înalte, gardul verde mai proteja, limita accesul apei către blocuri.
Din spațiile verzi ați făcut locuri de parcare chiar la geamul blocurilor. Grădinile au fost făcute ca să aibă intimitate celor de la parter, noi nu avem subsol, parterul este foarte jos și nu există intimitate.
Și pe vremea lui Ceaușescu am insistat să vină să facă un grad de protecție, pentru că lumea trecea pe bordură, pe sub geam și arunca gunoaie, copii aruncau si gândăcei. Asta a fost ideea gardurilor, să protejeze apartamentele de la parter”, a declarat bucureșteanca.
În ceea ce privește motivul pentru care s-a luat decizia de a scoate gardul viu, peisagista Ileana Nicolae a transmis că s-a luat decizia de a renunța la vegetația care a prezentat probleme.
„O grădină se dezvoltă etapizat și ajunge la maturitate. A fost nevoie de intervenții, unele mai prietenoase, altele nu. Gardurile vii eliminate erau îmbătrânite, sufocate de vegetație spontană, ceea ce nu mai numim o delimitare verde cu plante ornamentale.
Analizele au fost făcute în teren și s-a luat decizia de eliminare a segmentelor care prezentau probleme evidente. Această vegetație a ajuns la o maturitate poate prea avansată. Zona trebuie regenerată”, a declarat peisagista.
Cu toate astea, cetățenii susțin că în realizate au fost eliminate și zone care nu aveau probleme.
Răspunsul este unul diferit de cel transmis anterior de administrația publică către ONG-ul „Tineri pentru Unu”, în care cetățenii au fost informați că gardurile metalice nu ar putea fi îndepărtate fără tăierea celor vii.
CITEȘTE ȘI REPORTAJ | Ilfovul preistoric. Cum arată rămășițele a trei civilizații care au trăit la Glina
„Mai așteptăm 40 de ani să se regenereze?”
Una dintre persoanele prezente a atras atenția Primăriei că oamenii nu vor ca zona să fie mai colorată sau mai estetică, ci că își doresc realizarea unor lucrări care să fie durabile.
De asemenea, acesta a atras atenția asupra faptului că există multe alte proiecte în care administrația ar fi putut investi, în locul celor peisagistice din cartierul Pajura.
„Pe strada Băiculești au fost plantați 20 de pui de tei și toți sunt uscați acum. La noi în cartier avem cu 2 grade mai puțin ca în alte cartiere.
Zeci de ani acești copaci au dat oxigen, nu vrem un cartier plin de copaci uscați. Trebuie să faceți un chestionar, veneați la asociațiile de proprietari și întrebați dacă vrem aceste modificări. Dacă se dorește o anumită lucrare, o facem, dacă nu se dorește, nu se face.
Mai așteptăm încă 40 de ani să se regenereze urban pentru un peisagist care trebuie să își ia comisioanele plătite din banii noștri? Nu puteți veni să distrugeți tot ce am construit noi si părinții noștri”, a declarat cetățeanul.
Aceeași persoană a atras atenția și asupra resurselor financiare pe care Primăria va trebui să le aloce pentru îngrijirea acestor spații verzi după reamenajare.
„Ce faceți cu gardurile acelea desființate? Vor avea aceeași soartă ca rulourile montate de acum 6 ani? V-ați gândit la bani pentru înlocuirea lor? Aspersoarele montate în zonă, apa folosită de ele cine o plătește? Pe mine ca cetățean mă interesează creșe, baze sportive, școli. Ne interesează plus valoare, ceva care să dureze, estetica nu este nu aspect prioritar, ne interesează lucrurile care să dureze”, a mai adăugat acesta.
Primarul George Tuță despre comunicarea cu privire la reamenajarea spațiului verde: „Am greșit, îmi ce scuze”
După ore în care cetățenii și-au exprimat nemulțumirea, aproape de finalul discuției, primarul Sectorului 1 a recunoscut că abordarea Primăriei a fost una greșită, în principal din cauza lipsei de comunicare cu cetățenii.
În ceea ce privește amenajările din cartierul Pajura, pentru a se asigura că acestea vor continua în condiții optime și că dorințele oamenilor vor fi ascultate, George Tuță a cerut peisagistei să meargă în teren și să monitorizeze situația.
„Am greșit, îmi ce scuze că am greșit, comunicarea a lăsat de dorit. Îmi cer scuze că nu am făcut mai bine, cu siguranță că vom face mai bine în viitor. O să o rog pe Ileana să vină in cartier si să monitorizeze situația. Ce am greșit fundamental este că nu am avut acel dialog”, a declarat primarul George Tuță.
Pe lângă asta, oamenii au cerut că gardurile vii care nu au fost distruse să fie lăsate exact așa cum sunt, deoarece reprezintă un simbol al cartierului, fiind parte din „ADN-ul locului”. La această cerință, edilul din sectorul 1 a transmis un răspuns simplu: „Așa facem!”
Ce firme sunt responsabile de întreținerea spațiilor verzi din Sectorul 1
Licitația pentru întreținerea spațiilor verzi a fost lansată în 2021, de Administraţia Domeniului Public (absorbită de DUPSM Sector 1 în 2024). Valoarea totală a lucrărilor era estimată la cel mult 97 de milioane de euro, se precizează în SEAP.
Lucrările au fost împărțite în șase loturi, iar acordurile-cadru au fost încheiate, în mai 2022, cu firmele:
- Lot 1 – Asocierea Geca Impex PM SRL, Garden Center Grup SRL, Ro-Verde Landscaping SRL, Cris Garden SRL și Maxi Design Construct SRL
- Lot 2 – Asocierea Garden Center Grup SRL, Ro-Verde Landscaping SRL și Maxi Design Construct SRL
- Lot 3 – Asocierea Geca Impex PM SRL și Cris Garden SRL
- Lot 4 – Asocierea Garden Center Grup SRL, Ro-Verde Landscaping SRL, Maxi Design Construct SRL, Construcții General Mediteranea și Milconstruct Total SRL
- Lot 5 – Asocierea Construcții General Mediteranea și Milconstruct Total SRL
- Lot 6 – Asocierea Construcții General Mediteranea și Milconstruct Total SRL
Conform caietului de sarcini consultat de Buletin de București, cartierul Pajura a fost inclus în lista locațiilor aferente lotului 3, câștigat de asocierea Geca Impex PM SRL – Cris Garden SRL, două firme de amenajări peisagistice abonate la contracte din bani publici.
Cris Garden SRL are, conform celui mai recent bilanţ depus pe site-ul Ministerului Finanțelor, 208 de angajați și o cifră de afaceri de peste 55 de milioane de euro. În 2025, a raportat un profit net de peste 5,5 milioane de euro.
Firma este deţinută de Duminică Alina-Cristina și Cristian Sorin Cosac, numit de Digi24 în anul 2014 „un apropiat al lui Omar Hayssam”.
Conform SpotMedia, în anul 2018, pe vremea când era consilier local la Sectorul 3, politicianul Liviu Mălureanu (USR) a prezentat un contract din care reieșea că primăria condusă de Robert Negoiță îi concesionase până în 2022 companiei Cris Garden SRL parcurile IOR, Titan, Titanii și Gheorghe Petrașcu.
Geca Impex PM SRL a raportat 194 de angajaţi şi o cifră de afacere netă de circa 13,9 milioane de euro, la finalul anului 2025. Profitul net s-a ridicat la 1,9 milioane de euro, conform bilanţului depus la Ministerul Finanţelor.
Publicația HotNews.ro a arătat, în 2024, că SRL-ul a primit de la Primăria Sectorului 5, în mai puțin de 3 ore, 11 contracte în valoare totală de aproape 1,9 milioane lei. De acești bani au fost cumpărate leagăne, balansoare, mobilier urban, echipamente de fitness și lucrări de reparație la terenurile de sport.
Firma este deţinută de Gelu și Verona Palamaru, despre care presa a relatat că ar fi apropiaţi al senatorului liberal Gheorghe Flutur.
