Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Saturday , 17 January 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainPolitic

De ce nu au venit bucureștenii la vot. Cristian Andrei, Agenția de Rating Politic: „Nu am avut o temă a acestei campanii care să miște alegătorii”

166
bucureștenii la vot
Cristian Andrei, Agenția de Rating Politic

Prezența la vot a fost foarte slabă în București, la alegerile pentru primarul general. La ora 19.00, doar 30% dintre bucureștenii cu drept de vot au venit la urne. Procentul a fost cu 2,59% mai mic decât la alegerile locale pentru aceeași funcție de anul trecut.

Diferența s-a micșorat spre seară, după ce dimineață și la prânz prezența la secțiile de vot a fost și mai mică.

Buletin de București l-a întrebat pe Cristian Andrei, consultant politic, directorul Agenției de Rating Politic, care sunt cauzele pentru acest dezinteres față de o competiției electorală care vizează a doua cea mai votată funcție din România.

Buletin de București: Prezența la vot, în București, a fost sub cea de anul trecut (cel puțin până la această oră). Care credeți că este motivul? De ce nu au venit bucureștenii la vot? A fost miza percepută de cetățeni prea mică, oboseala (este al șaselea scrutin pentru bucureșteni), luna decembrie?

Cristian Andrei: Dacă prezența va rămâne jos, la aproximativ 90% din 2024, motivul este lipsa de conținut și emoție a campaniei, lipsa dezbaterilor, ceva care să trezească un interes sau o controversă mai mare.

Singura controversă au fost sondajele și presiunea ca unul sau altul să se retragă, iar asta e ceva tehnic, tactic, mai greu de înțeles. Nu am avut o temă a acestei campanii care să miște alegătorii.

Candidații au mizat pe un profil indvidiual și pe evitarea unor subiecte importante, iar asta a făcut campania mai plictisitoare.

CITEȘTE ȘI: ANALIZĂ | O cursă indecisă și „surprizele” din fragmentarea moștenirii lui Nicușor Dan: Unde migrează electoratul din 2024 la scrutinul de duminică?

Ce puteau face mai bine candidații pentru a aduce lumea la vot? Ce a lipsit acestei campanii electorale?

Candidații nu au ca interes prezența la vot în sine, ci să controleze agenda campaniei. Lipsa de subiecte de controversă a fost una asumată, pentru că asta i-a avantajat pe principalii candidați – asta i-a ajutat, ca să nu riște.

Cu siguranță dezbaterile ar fi adus un plus de clarificare pentru votanți. De asemenea, s-a simțit și incapacitatea altor candidați de a introduce și propune teme cu emoție, care să miște voturile. Deci, la unii a fost interesul și la alții lipsa capacității.

Sondajul pe care l-a realizat Agenția de Rating cu o săptămână înainte de alegeri estima prezență la vot de 40-45%. Ce s-a schimbat între timp?

Explicația este tot în sondajul nostru: numărul de indeciși cu două săptămâni înainte de vot era foarte ridicat pentru acest moment al campaniei. Indecizia asta a durat până la final.

Mulți dintre acești oameni care voiau inițial, acum două săptămâni, să vină la vot … pur și simplu nu au mai venit, în final, pentru că nu i-a convins cineva, nu s-au lămurit până la final cu cine să voteze. Iar peste astea, vremea și anotimpul au pus capac.

CITEȘTE ȘI: ANALIZĂ | O cursă indecisă și „surprizele” din fragmentarea moștenirii lui Nicușor Dan: Unde migrează electoratul din 2024 la scrutinul de duminică?

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

pe același subiect

rockul românesc
ArticoleCulturăMain

Studiul care va enerva mulți fani: rockul românesc, mai aproape de manele decât de hip-hop

Rockul românesc seamănă lexical mai mult cu manelele și muzica de biserică...

aeroporturile Otopeni și Băneasa
ArticoleEconomicMain

Compania care administrează aeroporturile Otopeni și Băneasa a fost evaluată la peste 10 miliarde de lei

Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), care administrează aeroporturile Otopeni și Băneasa, a...

stația de epurare Glina
ArticoleMainPrimărie

Este gata stația de epurare Glina. Lucrările au durat 7 ani și au costat 160 de milioane de lei

Stația de epurare Glina, care curăță apele uzate care vin din București,...