Institutul Matei Balș a plătit la începutul lui iulie 2.9 lei pentru o mască de unică folosință cu 3 pliuri – același preț l-a plătit și pe 17 martie, în plină pandemie, când prețurile la echipamente de protecție au crescut considerabil. Cătălin Apostolescu, purtătorul de cuvânt în cadrul Institutului Balș, susține că a fost încheiat un acord-cadru pe 5 luni și de aceea prețurile au rămas la fel. Pe platforma e-licitație, în schimb, aceste achiziții nu sunt menționate ca fiind acord-cadru.
În total au fost cumpărate 60.000 de măști de unică folosință cu 3 pliuri. Contractul de 175.000 RON a fost câștigat de Pansiprod Distributie, o firmă deținută de un offshore cipriot. Personajele din spatele firmei au legături cu Boris Birshtein, un multimiliardar care a încheiat mai multe afaceri cu personalități din serviciile secrete sovietice KGB, conform Financial Times. Firma geamănă, Pansiprod Medical, a fost acuzată, în 2005, că vinde ace medicale infectate cu Stafilococ.
În linia întâi de combatere COVID-19, măștile se iau la preț ridicat
În timpul pandemiei, instituțiile publice au avut la dispoziție proceduri mai flexibile privind achizițiile de materiale și echipamente necesare pentru lupta împotriva COVID-19. Astfel, pentru încheierea cât mai rapidă a contractelor, multe achiziții au avut loc direct, fără publicarea unui anunț sau a documentației necesare. Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș, unitate spitalicească aflată în linia întâi de combatere a noului coronavirus, a fost printre cei care au beneficiat de această „libertate”.
Una dintre firmele care a câștigat, doar în 2020, peste un milion de lei de la Institutul Balș se numește Pansiprod Distributie. Cele mai recente contracte semnate cu Pansiprod Distributie sunt de la începutul lunii iulie și însumează, în total, 174.000 lei fără TVA. Mergem în urmă cu patru luni, în ziua când s-a instituit starea de urgență, și găsim un contract care depășește jumătate de milion de lei – 580.000 RON. Toate cele trei contracte sunt pentru măști chirurgicale de unică folosință cu 3 pliuri.
În plină pandemie, atunci când prețurile la echipamente de protecție au crescut, Institutul Balș a plătit 2.9 lei firmei Pansiprod Distributie pentru o mască cu 3 pliuri. Pe 1 iulie, când România era ieșită din starea de urgență și stocurile de produse începeau să se refacă, iar prețurile să scadă, Institutul Balș a plătit pentru o mască cu 3 pliuri 2.9 lei, exact același preț ca în martie.
Cătălin Apostolescu, purtătorul de cuvânt în cadrul Institutului Balș, ne-a spus că prețul a rămas la fel din martie și până acum deoarece achizițiile cu Pansiprod Distribuție ar fi, de fapt, un acord-cadru pe care sunt obligați să-l deruleze până expiră. Astfel, el susține că pe 28 februarie Institutul Balș a încheiat un acord-cadru pe cinci luni pentru măști de unică folosință, acord care urmează să expire în câteva zile, pe 27 iulie.
„Noi suntem obligați, încheind un contract, să derulăm contractul respectiv până expiră el. El expiră pe 27 iulie. De aia s-au făcut aceste două livrări de la începutul lui iulie, pe baza contractului vechi. Între timp noi am deschis o altă achiziție, o procedură de licitație de achiziție publică. Și în momentul în care expiră acest contract vom intra pe contract cu alte prețuri, mult mai mici, evident.”
Cătălin Apostolescu
Totuși, pe platforma SICAP nu este menționat acest lucru; la secțiunea modalitate de atribuire scrie „contract de achiziții publice” și nu „acord-cadru”, așa cum ar fi trebuit. L-am sunat a doua oară pe domnul Apostolescu pentru a clarifica această chestiune. El ne-a spus că nu știe de ce apare așa în SICAP și că el a verificat și e sigur că este acord-cadru.
Mai mult decât atât, purtătorul de cuvânt ne-a spus că în data de 28 februarie, atunci când ar fi fost încheiat acordul-cadru, 2.9 lei/mască „era prețul pieței la momentul respectiv”.
Cine câștigă din suprapreț? Un offshore cipriot
Firma care a profitat de pe urma unui preț de trei ori mai mare la măștile de unică folosință se numește Pansiprod Distribuție și are în spate un offshore din Cipru – B.H. Brokers House Trading LTD. Unul dintre cei care conduc această afacere este Shmuel Gurfinkel, trecut în actele oficiale ca reprezentant legal. IrishTimes scria despre acesta că este directorul mai multor companii irlandeze deținute de Boris Birshtein, un multimilionar care, conform Financial Times, a încheiat mai multe afaceri cu personalități din serviciile secrete sovietice KGB. Printre firmele din portofoliul lui Gurfinkel se numără două care dețin un hotel și o bancă în Chișinău. Conform paginii de Linkedin, Shmuel Gurfinkel lucrează și la Asociația de consultare pentru dezvoltarea colaborării „Israel-Ucraina și CSI” (Association of Assistance for development of collaboration ” Israel-Ukraine & CIS”).
Pansiprod Distribuție a fost înființată în 2013 și a fost deținută, pentru o perioadă de timp, și de Paraprodfarm Industries. La momentul respectiv, un offshore din Amsterdam, Wichita BV, controla afacerile Paraprodfarm Industries, Phoenixmed 2000 și Pansiprod Medical. Totodată, conform Jurnalului Național, Pansiprod Medical a fost implicat într-un scandal în 2005, atunci când firma a fost acuzată că vinde ace medicale infectate cu Stafilococ. În spate se afla Sorin Beraru, un om de afaceri controversat de origine israeliană, căutat în prezent de Interpol.
Directorul Pansiprod Distributie este Cezar Traian Niță, fost manager al spitalului Lotus din Ploiești. Concomitent el este și CEO al ROHC Consulting, o firmă din Voluntari. Am încercat să luăm legătura cu el pe Facebook, însă nu ne-a răspuns. Totodată, am trimis un mail firmei Pansiprod la care, până acum, nu am primit nicio reacție.
De-a lungul timpului, Pansiprod Distributie a încheiat contracte cu statul român de peste 30 milioane de lei. Printre instituțiile publice cu care a colaborat se numără diverse spitale din țară, precum Spitalul de urgență Oradea, Spitalul Universitar Elias și Spitalul Sf. Ioan, dar și mai multe unități militare.
Managerul Institutului Matei Balș, „cadru legislativ care să ne pună la pază de ce va veni”
La finalul lunii martie, Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului de Boli Infecțioase, declara la Antena 3 că are nevoie de un cadru legislativ prin care să nu fie tras la răspundere pentru achizițiile pe care le face în pandemie: „După ce se termină bolâșnița asta, respectiv pandemia, or să vină alții să ne tragă de mânecă: dar cum ați realizat voi achizițiile? […] Ori aici trebuie scos un cadru normativ cât se poate de clar […] care să stipuleze foarte clar că nimeni nu va avea voie să se atingă de noi în viitor.”
Sursă cover: Octav Ganea/INQUAM
Comments are closed.