Proiectul de desființare a opt instituții de cultură pentru optimizarea cheltuielilor n-a intrat nici săptămâna trecută pe ordinea de zi a Consiliului General al Capitalei (CGMB). Propunerea, întocmită de Direcția Cultură Învățământ Turism din subordinea primarului general, nu este pe placul consilierilor PNL care au cerut mai mult timp de studiu. Cea mai mare și mai costisitoare instituție culturală de pe lista celor propuse spre desființare este CREART. 

Instituția a primit, în ultimii cinci ani, un sfert de miliard de lei, adică 50 de milioane de euro, subvenție de la Primăria Generală. Banii s-au dus pe contracte cu firme de casă care organizau evenimente culturale.

O bună parte din bani s-au dus și pe salariile conducerii, rămasă în funcție de pe vremea Gabrielei Firea. 

CREART este un serviciu public din subordinea Primăriei Municipiului București, care funcționează sub această denumire din 2011. Instituția există încă din 1957, când se numea Centrul de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare.

După cum scrie chiar pe site-ul oficial al instituției, CREART are „misiunea de a răspunde nevoilor culturale comunitare prin oferirea de produse și servicii culturale diverse: festivaluri naționale și internaționale, concursuri, expoziții, târguri, seminarii, concursuri de educație civică, ateliere de creație cultural-artistică.“

CREART trăiește din subvențiile de la Primăria Capitalei  

Deși prin activitățile pe care le poate organiza are multe posibilități de a câștiga bani, Centrul de Creație Artă și Tradiție trăiește, practic, din subvenții venite din bugetul local al orașului.

În timpul mandatului Gabrielei Firea la Primăria București, subvenția primită de CREART a ajuns la suma record de 80 de milioane de lei, în 2018. Schimbarea din vârful administrației Capitalei a scăzut dramatic infuzia de capital. În 2021 și 2022, bugetul instituției nu a depășit 17,6 milioane de lei pe an, în timp ce, în cei patru ani de mandat ai Gabrielei Firea, instituția a încasat, în total, peste 230 de milioane de lei. 

Comparativ, veniturile proprii pe care CREART le produce sunt și de 80 de ori mai mici decât subvenția care vine de la primărie. 

La cine au ajuns banii Centrului de Creație, Artă și Tradiție 

Între 2018 si 2022, CREART a cheltuit 54 de milioane de lei pe achiziții directe și doar șase milioane de lei prin licitații. Banii au ajuns, astfel, la firme cu dedicație care au primit anual contract după contract.

Five’s International a primit în ultimii cinci ani peste 12 milioane de lei, prin intermediul a 37 de contracte. Practic, prin aceste contracte compania a făcut de toate: a instalat cabluri, a vândut lămpi, a închiriat echipament electric, a realizat campanii de publicitate, dar mai ales a organizat târguri, festivaluri și evenimente culturale pentru instituția din subordinea primăriei. 

Firma a fost înființată în 2004 de către Mihail Liviu Stănescu și Sorin Dănescu, fostul clăpar al trupei Vița de Vie. Acesta a rămas singurul acționar după plecarea din firmă a lui Mihail Stănescu, până în 2020, când în firmă au intrat alți trei asociați: Bogdan-lon Kisescu,  David William Lumby și Ionuț Dolănescu. 

Firma este abonată la mai multe instituții din București. În ultimii ani, a avut contracte pentru organizarea de evenimente cu Teatrul „Ion Creangă”, Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian, Teatrul Evreiesc de Stat, Centrul Municipal de Cultură Arad sau pentru livrarea de echipamente de sunet, inclusiv Administraţiei Prezidenţiale.

De-a lungul acestor cinci ani, Five’s International a organizat multe evenimente pentru Centrul de Artă, Cultură și Tradiție, de la festivaluri de muzică și film și până la târguri de Crăciun sau „Zilele Bucureștiului“. 

Doar pentru „Zilele Bucureștiului“ din 2019, CREART a plătit 900 de mii de lei pentru două zile de eveniment. Deși suma depășea limita legală pentru un contract atribuit direct, instituția din subordinea primăriei a decis, totuși, să nu facă licitație. De acești bani au fost închiriate două scene, lumini, sonorizare, servicii video, transport și manoperă. 

Afacerea Târgul de Crăciun. Un alt eveniment fără legătură cu cultura organizat de CREART a fost Târgul de Crăciun din 2019, de pe urma căruia Five’s International a primit, tot prin contract direct, peste 894 de mii de lei. Compania a asigurat pachetul electric pentru acest târg: cabluri, sonorizare, iluminat pentru zona patinoarului și personal care să execute manopera.

În timp ce Five’s International primea direct un contract mamut pentru pachetul electric, CREART băga 1,5 milioane de lei pentru organizarea Târgului de Crăciun în conturile Multimedia Film, o companie care a primit în ultimii cinci ani contracte de puțin peste cinci milioane de lei. 

Firma deținută de Mainescu Andrei și Santea Bogdan primeau exact aceeași sumă de bani și pentru Târgul de Crăciun din 2018. 

Pentru banii primiți de la CREART, firma a asigurat, printre altele, „servicii de transport tur/retur și montare/demontare căsuțe meșteșugari, servicii de montare/demontare brad structură metalică (inclusiv cablare) și Căsuța Moșului, porți intrare, iesle, servicii de amenajare locație cu elemente decorative, recondiționare elemente de decor”.

Afișul Târgului de Crăciun din 2019. Întrarea a fost liberă, iar Târgul s-a desfășurat de pe 26 noiembrie și până pe 26 decembrie. Sursă Foto: Creart.ro

O altă sumă considerabilă din bugetul CREART s-a dus în conturile Promax Print prin 352 de contracte în ultimii cinci ani. Practic, compania deținută de Cătălin și Sonia Piloff s-a ocupat, în principal, de tot ce ține de afișe, flyere, planșe expoziție, printuri pentru o bună parte dintre evenimentele organizate de CREART. 

Deși a fost înființată ca firmă de tipărituri, compania a primit de la CREART și contracte pentru organizare de evenimente, unul dintre ele fiind chiar de 140 de mii de lei încheiat în 2018. Conform Monitorului oficial, Promax Print și-a adăugat domeniile de activitate legate de organizarea de evenimente imediat după ce a încheiat primul contract cu o instituție de cultură bucureşteană.

Compania de tipărituri înființată în 2006 nu are contracte de mii de lei doar cu CREART, ci și cu o altă instituție din subordinea Primăriei Capitalei, PROEDUS. În ultimii 5 ani a primit de la PROEDUS peste 1,4 milioane de lei, însă din acești bani mai mult de jumătate este contractul de 942 de mii de lei pentru cel de-al patrulea lot al „Muzeului Copiilor“.

Conducerea CREART,  un cuib de interese. La pachet cu Teatrul Ion Creangă

Conform ultimei organigrame aprobate în 2020, CREART are în total 49 de posturi, dintre care opt sunt de conducere. În 2021, din bugetul de 16,7 milioane de lei al instituției, 3,5 milioane au fost cheltuieli salariale. 

Director – Nicoleta Claudia Popa (fostă Vîrlan)

De 15 ani, centrul este condus de același om, Nicoleta Claudia Popa, care la 40 de oameni în subordine are nevoie de doi adjuncți. Nicoleta Popa adună anual în jur de 160.000 de lei din două joburi, cel de-al doilea fiind acela de jurist al Teatrului Ion Creangă.

O parte din declarația de avere a directoarei Nicoleta Claudia Popa, făcută pe 15 iunie 2022. Sursă Foto: captură ecran, site: creart.ro

Și soțul directoarei CREART este plătit tot din banii bucureștenilor. Radu Dan Septimiu Popa a trecut în ultimii 15 ani prin mai multe instituții din subordinea PMB, pe unele ajungând să le și conducă. Radu Popa a fost, în mandatul de primar al lui Sorin Oprescu, directorul ALPAB, instituția care se ocupă de îngrijirea parcurilor și lacurilor deținute de PMB. 

În 2015, deși era judecat pentru delapidare, Radu Dan Septimiu Popa a fost numit de către Sorin Oprescu consilier al ELCEN, firma care trebuia să se asigure că bucureștenii au căldură iarna. A fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru fapta sa, dar decizia instanței nu a contat în cariera sa managerială.  

Radu Popa (stânga) împreună cu directoarea CREART, Nicoleta Claudia Popa (dreapta). Sursă Foto: Facebook, Radu Popa

Imediat după ce restricțiile din condamnarea penală s-au terminat, în 2020, soțul directoarei CREART a fost numit consilier al Ministerului Tinererului și Sportului, apoi director al Complexului Studențesc Tei. Din august 2020, Radu Popa este director al Complexului Studențesc Tei. 

Afaceri încurcate cu alte instituții din subordinea PMB

Legăturile soțului directoarei sunt, însă, mult mai complexe.  Conform declarației de avere, în 2017, Radu Popa a câștigat 28.000 de lei de la Career&Profesional Work SRL firmă care a avut contracte cu instituția condusă de soția sa, cu Teatrul Ion Creangă și Teatrul Țăndărică. 

Buletin de București a dezvăluit că firma Danielei Iordache, directoarea adjunctă a Teatrului Țăndărică, a încasat aproape 1,3 milioane de euro în 2015 de la cele trei instituții din subordinea PMB.

Directorii adjuncți – Liliana Măndilă și Nicolae Marius

Și Liliana Măndilă este în conducerea CREART de mult timp. A fost numită director adjunct în 2015, și, la fel ca șefa sa, mai are un contract de muncă, tot la Teatrul Ion Creangă. Adună lunar din cele două joburi la stat aproximativ 130.000 de lei. 

Liliana Măndilă, unul dintre diectorii adjuncți ai CREART. Fotografia a fost postată pe Facebook în 2018. Sursă Foto: Facebook, Măndilă Liliana

Cel de-al doilea director adjunct al CREART este Nicolae Marius, care câștigă anual tot peste 97 de mii de lei. Soția lui, Nicolae Iulia Claudia, este angajată tot într-o instituție din subordinea PMB, Proedus, unde câștigă mai mult de 50 de mii de lei pe an

Angajații CREART, o mare familie

Nicoleta Claudia Popa și-a adus în subordine și cel puțin o rudă. Adică pe soția fratelui său, George Vîrlan Marius, și el director până în 2020 la o companie de stat.

Declarație de avere Vîrlan George Marius, fratele directoarei CREART

Fratele directoarei CREART, a fost și șef de serviciu la ALPAB în 2012, când Popa Radu era director. Tot fratele directoarei, în 2016, încasa bani pe drepturi de autor și pe un contract civil de la CREART, în valoare de peste 16 mii de lei pe an. În 2017, conform declarației de avere, era directorul Administrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic din București. 

În 2018, soția lui Marius Vîrlan, Ana Maria Vîrlan începea colaborarea cu CREART, primind într-un singur an peste 16 mii de lei de la instituția din subordinea PMB pe un contract de drepturi de autor. Acum, Ana-Maria Vîrlan, cumnata Nicoletei Popa, ocupă funcția de consilier al CREART. 

Ana-Maria Vîrlan (stânga) împreună cu George Marius Vîrlan (dreapta). Sursă Foto: Facebook, George Marius

Și nu este singurul Vîrlan care lucrează în CREART. Pe statul de plată apare și Vîrlan Florica, auditor, dar și pensionară, și angajată a aceleiași firme unde a lucrat și soțul directoarei.

Declarație de avere Florica Vîrlan, anul 2019

Și mai există și o Sorana Manuela Popa, șef de serviciu la CREART care, dincolo de coincidența de nume, mai are o legătură cu familia directoarei. A lucrat la Complexul Studențesc Tei, acolo unde Radu Septimiu Popa a fost director.

Am încercat să o contactăm pe directoarea Claudia Nicoleta Popa în repetate rânduri, în cele din urmă i-am cerut punctul de vedere prin email, însă până la ora publicării articolului nu am primit niciun răspuns.

La două zile de la publicarea articolului CREART a răspuns întrebărilor transmise de către Buletin de Bucurrești pe mail. Instituția din subordinea PMB susține că în ultimii cinci ani au fost încheiate contracte de ordinul miilor de lei și toate au fost făcute cnfor legii, iar legat de angajările persoanelor din familia Vârlan susțin că „dreptul la muncă în România este un drept garantat de Constituție“.

Deși reporterii Buletin de București au încercat să contacteze Centrul de Creație, Artă și Tradiție, instituția spune că nu este adevărat și că informațiile expuse sunt denigratoare, motiv pentru care vor să clarifice afirmațiile din articol pe cale legală. Redăm mai jos integral punctul de vedere CREART.

Sursă Cover: pmb.ro

(Visited 1,307 times, 1 visits today)