Un scandal izbucnit între edilul general și prefectul de București scoate la iveală o problemă gravă pentru Capitală. Documentațiile originale ale Planurilor de Urbanism Zonal care protejează zonele istorice nu mai sunt de găsit în arhiva primăriei. Primarul Nicușor Dan a acuzat prefectul de București că vrea să atace în instanță PUZ-urile pentru a face jocurile unor investitori imobiliari. În replică, prefectul susține că vrea doar să verifice legalitatea actelor și că declarațiile edilului general îi confirmă că ceva e în neregulă.
Pe 1 februarie 2023, o adresă ultimativă a plecat de la Prefectura București spre Primărie. Reprezentatul Guvernului în teritoriu îi solicită primarului general ca, până pe 6 februarie 2023, să trimită Prefecturii toată documentația originală în legătură cu „zonele protejate”. În caz contrar, prefectul amenință cu o acțiune în contencios administrativ pentru anulare hotărârii CGMB prin care au fost aprobate PUZ-urile.
De unde a plecat totul
Pe 3 decembrie 2021, Asociația Lexcivica a chemat în judecată Consiliul General al Municipiului București și a cerut anulare HCGMB 279/2000. Hotărârea cu pricina este cea care aprobă PUZ-urile zonelor protejate din Capitală. Intervenient în proces este și un mare dezoltator imobilar din Capitală, One Modrogan, unul dintre cei afectați de restricțiile din zonă.
Asociația Lexcivica a solicitat o serie de documente la Prefectura București și de la Inspectoratul de Stat în Construcții, iar aceste solicitări au scos la iveală situația PUZ-urilor zonelor protejate din Capitală.
Ce reclamă Lexcivica
Dintr-o întâmpinare depusă la instanță în octombrie 2022 de Asociația Lexcivica, în procesul mai sus menționat, reiese că problema ridicată în fața judecătorilor este Zona Protejată 17, inclusă în PUZ-urile cu pricina. Zona este cea delimitată de strada care unește Bul. Magheru și Calea Moșilor (segmentul nou) și include str. Școalei și porțiuni ale str. Logofăt Stroici.
În notă sunt menționate câteva din argumentele aduse în instanță pentru suspendarea HCGMB 279/2000.
- nu există o hotărâre a CGMB care să fi aprobat un PUZ aferent zonei protejate nr. 17
- nu există avize de la Ministerul Lucrărilor Publice și nici de la Ministerul Culturii
- nu există studii de fundamentare
- PUZ-ul nu a avut la baza un Certificat de urbanism așa cum cere legea
- Comisia de urbanism și lucrări publice din PMB a respins proiectul de hotărâre care stă la baza HCGMB 279/2000
- o singură hotărâre a HCGMB nu putea aproba 98 de PUZ-uri diferite
Nu este singurul proces în care Lexcivica a solicitat anularea HCGMB 279/2000 și, implicit, a PUZ-urilor zone protejate. Mai există încă două proces tot la Tribunalul București, deschise de asociație, în iunie 2021 și în decembrie 2022. Lexcivica este intervenient și în alt proces, cu aceeași speță, deschis de COSTAS ATHANASSIOU INVESTMENTS SRL.
Pe 2 februarie, același lucru l-a cerut și avocatul Hnatec Teodor Gabriel, într-un nou proces deschis la Tribunalul București.
Direcția de Urbanism din PMB recunoaște că sunt probleme
Asociația Lexcivica a cerut informații legate de PUZ-uri la ISC București și la Prefectură. Ceea ce a declanșat o serie de verificări finalizate cu concluzia că documentația originală nu mai este de găsit. Informația vine chiar de la Direcția de Urbanism de la Primăria București, și apare într-o adresă a ISC București către Asociația Lexcivica și Instituția Prefectului București, de pe 14 decembrie 2022. Mai mult, în răspunsul direcției se precizează cu nu există certitudinea că varianta PUZ-urilor care există acum e cea adoptată acum 23 de ani. Și recunosc cei din direcție că, la momentul respectiv, în 2000, nu au fost îndeplinite procedurile legale pentru adoptarea hotărârii de CGMB.
Prefectura cere lămuriri
Pe 16 ianuarie 2023, prefectul Capitalei îi solicită, printr-o adresă, edilului general, să îi pună la dispoziție, în original, toată documentația care a stat la baza adoptării celor 98 de Planuri Urbanistice Zonale în 2000.
Două săptămâni mai târziu, prefectul revine cu adresă către PMB cu un ultimatum. Dacă nu primește documentația va ataca în instanță hotărârea care a aprobat PUZ-urile pe motiv de legalitate. Termenul limită precizat este 6 februarie 2023. Iar actele solicitate sunt copiile conforme cu orginalul ale tuturor documentelor care au stat la baza și au fundamentat HCGMB 279/2000 prin care s-au aprobat PUZ-urile zone protejate.
Și confirmă că Asociația Lexcivica e cea care solicită toate aceste informații și cere intrarea în legalitate.
Ce urmează
Primarul Nicușor Dan a reacționat, cu o zi înainte de data limită impusă de prefectul de București cu o conferință de presă. L-a acuzat pe Toni Greblă că face jocul unor rechini imobiliari și vrea să desființeze PUZ-urile zone protejate pentru a elimina restricțiile impuse construcțiilor din acele zone.
Replica prefectului a venit imediat. Toni Greblă a explicat că a cerut aceste documente Primăriei după ce a apărut un zvon că acestea nu ar fi fost adoptate în 2000, în CGMB şi că nu ar exista în arhivele Primăriei. Iar faptul că Nicușor Dan nu a răspuns la adrese este, în opinia prefectului, un semn că ceva nu este în regulă. Toni Greblă a mai spus că nu are de ce să atace PUZ-urile în instanţă pentru că nu ştie dacă există.
În controversă a intrat și șeful ISC Ilfov, Paul Racovită, care a explicat, pentru Gandul.ro, ce ar însemna suspendarea acestor PUZ-uri. În opinia șefului ISC, zonele protejate de PUZ-uri ar rămâne și în lipsa acestora sub protecția PUG-ului.
“Zonele construite protejate au fost instituite prin Planul Urbanistic General al Municipiului București, astfel încât, în cazul lipsirii de efecte a HCGMB nr. 279/2000, gradul de protecție conferit imobilelor aflate, în prezent, în sfera de reglementare a planurilor urbanistice zonale aprobate în temeiul hotărârii anterior menționate, nu va fi înlăturat“, a spus Paul Racoviță, pentru Gandul.ro.
O primă întâlnire între cei implicați în acest conflict va avea loc astăzi, 8 februarie, la Primăria Capitalei.
