O rachetă Ariane 6 a Agenției Spațiale Europene (ESA) a fost lansată miercuri de la portul spațial din Guyana Franceză. „Liftul” a avut la bord doi noi sateliți ai Uniunii Europene pentru sistemul de navigație Galileo, anunță Agerpres.
Misiunea marchează un moment critic pentru strategia spațială a Uniunii Europene, care încearcă să elimine dependența de furnizori externi precum SpaceX.
În plus, succesul zborului validează componentele de inginerie fabricate în România, inclusiv cele prodise de ICPE Electric Motors, secție a plaformei Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA din Cartierul Vitan.
Racheta Ariane 6 s-a desprins de la sol la ora locală 02:01 (05:01 GMT), conform graficului stabilit de ESA, anunță Agerpres. Încărcătura a constat în doi sateliți, denumiți tehnic „Sat 33” și „Sat 34”, care au început ascensiunea spre o orbită situată la 23.000 de kilometri altitudine.
Aceasta reprezintă prima misiune operațională reală a rachetei Ariane 6, după zborul de test inaugural. În plus, succesul misiunii confirmă capacitatea Uniunii Europene de a transporta încărcături de până la 12 tone fără asistență americană sau rusească.
Tehnologia din Vitan a ghidat „lupta” cu gravitația
În spatele anunțului de la Bruxelles stă o realitate industrială locală, împrăștiată pe tot continentul. Cu toate că participarea României la programul Ariane 6 se ridică la doar 0,3% din total, procentul acoperă subansamble „critice” fără de care racheta nu ar putea menține traiectoria corectă.
Spre exemplu, pe platforma Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA, situată în Cartierul Vitan din București, se fabrică motoarele care controlează sistemul hidraulic al rachetei.
Aceste valve electrice reglează fluxul de lichid necesar pentru mișcarea motorului masiv al rachetei.
Inginerii bucureșteni au livrat mecanismele de care depinde corecția direcția în primele minute de zbor. Este momentul critic în care racheta întâmpină presiunea atmosferică maximă și forțele gravitaționale iar o defecțiune la acest nivel ar fi dus la pierderea controlului și, implicit, la o catastrofă. Dispozitivele au pleacat din Sectorul 3 direct către integratorul final din Belgia și sunt parte a unui lanț logistic complex național.
CITEȘTE ȘI O platformă de cercetare din Vitan contribuie la „liftul spațial” al Uniunii Europene
Conexiunile electronice și structura, asigurate din „provincie”
Contribuția locală nu se limitează la București. Infrastructura de testare a fost asigurată de Sonovision România din Iași, care a produs cablajele electrice necesare verificărilor la sol. Inginerii de aici au simulat condițiile de zbor prin această rețea complexă și au creat scenarii cu „erori catastrofale” pentru fiecare subsistem în parte.
La Cluj, Sonaca România a furnizat elemente de protecție din fibră de carbon, menite să apere senzorii rachetei de frecarea cu aerul, în timp ce Aerostar Bacău a livrat componente structurale pentru toate cele trei trepte ale lansatorului, continuând o colaborare începută pe vechiul model Ariane 5.
De asemenea, compania TTTech Development, cu sediul tot în București, a lucrat la „limbajul” cipurilor de rețea, un cod esențial pentru comunicarea între computerele de bord.
Galileo reprezintă un sistem global de navigație prin satelit dezvoltat, finanțat și deținut de Uniunea Europeană. Principalul său element distinctiv constă în natura sa exclusiv civilă.
Spre deosebire de celelete sisteme GPS-ul ale Statelor Unite, Rusiei și Chinei, care sunt operate de armatele statelor și pot fi restricționate în caz de conflict, Galileo rămâne sub control politic și administrativ european.
Astfel, lansarea de miercuri pune capăt unei perioade de incertitudine pentru programul spațial european. Până în prezent, majoritatea sateliților din rețeaua Galileo a Uniunii Europene au ajuns pe orbită cu rachete Ariane 5, retrase din uz în 2023 din cauza randamentului scăzut, sau cu rachetele sovietice Soiuz.
Acordul cu Rusia a picat imediat după invadarea Ucraine și a lăsat Europa fără mijloace proprii de lansare.
Oficialii europeni au fost nevoiți să apeleze la rachetele Falcon 9 ale companiei SpaceX pentru a menține calendarul de lansări pentru rețeaua de peste 30 de salteliți Galileo, care deservește miliarde de utilizatori și infrastructuri critice, de la trafic aerian la servicii de urgență.
Urmează luni de teste pe orbită pentru cei doi sateliți ai Uniunii Europene
Cei doi sateliți ai Uniunii Europene s-au separat de rachetă la aproximativ 3 ore și 20 de minute după decolare, potrivit Agerpres. Urmează o perioadă de trei zile în care își vor desfășura panourile solare, urmată de verificări ale sistemelor.
Procesul de integrare în constelație este lent iar sateliții vor intra într-o fază de derivă și poziționare care va dura patru luni.
Această participare a României la Ariane 6 se suprapune pe tradiția deja existentă. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE 2000), situat pe platforma de la Măgurele, a contribuit recent la misiunea Hera a ESA.
Specialiștii de la Măgurele au proiectat și testat echipamente de suport optic pentru un altimetru laser. Instrumentul este crucial pentru navigația autonomă a unei sondei din jurul asteroidului Dimorphos, care vizează dezvoltarea unor metode eficiente de protejare a Pământului împotriva impactului cu asteroizi.
