Agenția Spațială Europeană (ESA) a publicat recent o analiză tehnică felului cum statele membre participă la dezvoltarea noului lansator heavy-lift, o super-rachetă menită să înlocuiască flota Ariane 5 și să asigure accesul independent al Europei la spațiu. Ponderea României în acest program se ridică la 0,3%. Deși infimă în comparație cu cel al Franței sau Germaniei, acesta se traduce prin componente critice de inginerie, fabricate inclusiv la București.
Un element esențial al viitoare rachetei Ariane 6 vizează viitorul sistem de control al vectorului de tracțiune, adică ghidajul. Acesta depinde de componente produse în București, se arată într-un articol al Agenției Spațiale Europene, citat într-un comunicat de Autoritatea Națională pentru Cercetare.
„Liftul spațial” al Uniunii Europene, componente de pe Calea Vitan
ICPE Electric Motors, secție a plaformei Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA de pe Calea Vitan, fabrică mici motoare care ghidează motorul principal al „rachetei-cargo”. Cu alte cuvinte, sistemul hidraulic, controlat prin aceste valve electrice făcute la București, reglează fluxul de lichid care mișcă motorul masiv al rachetei.
Inginerii bucureșteni au livrat dispozitive care de care depinde corecția traiectoriei în primele minute de zbor, când racheta „luptă” cu gravitația și presiunea atmosferică maximă. Aceste dispozitive pleacă din Vitan către integratorul final, o companie aerospațială cu sediul principal în Belgia.
Componente structurale și aerodinamice „din provincie“
Racheta Uniunii Europene trece prin mii de ore de verificări înainte de a părăsi rampa. Tot la București, TTTech Development România lucrează la dezvoltarea „limbajului” pentru funcționarea cipurilor de rețea. Aceste circuite asigură fluxul de date în interiorul rachetei și comunicarea între computerele de bord.
Dincolo de București, Sonovision România din Iași asigură infrastructura pentru teste de dinaintea lansării. Compania produce cablajele electrice de testare la sol, o rețea complexă care permite inginerilor să interogheze fiecare subsistem al „liftului spațial”.
Echipamentele românești formează așadar coloana vertebrală a procesului de verificare. Inginerii simulează condiții de zbor și validează buna funcționare a legăturilor dintre componente. Aceasta etapă vizează riscul unor defecțiuni catastrofale în momentul aprinderii motoarelor, care pot duce la explozia rachetei.
La Cluj, Sonaca România asigură așa numitele „capace din compozit”, realizate din fibră de carbon, care protejează senzorii rachetei de frecarea cu aerul, la care se adaugă și alte piese, formate din aluminiu prelucrat în Belgia și asamblate în România, care protejează racheta sub forțele uriașe din timpul lansării.
În Bacău, Aerostar furnizează componente pentru toate cele trei trepte de lansare ale rachetei. Compania din Moldova continuă astfel o tradiție începută cu programul anterior, Ariane 5.
O cercetare națională
Această participare industrială la Ariane 6 se suprapune pe tradiția deja existentă. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE 2000), situat pe platforma de la Măgurele, a contribuit recent la misiunea Hera a ESA.
Specialiștii de la Măgurele au proiectat și testat echipamente de suport optic pentru un altimetru laser. Instrumentul este crucial pentru navigația autonomă a unei sondei din jurul asteroidului Dimorphos, care vizează dezvoltarea unor metode eficiente de protejare a Pământului împotriva impactului cu asteroizi.
