Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Thursday , 14 August 2025
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainPolitic

Certurile din coaliția de guvernare amână alegerile pentru Primăria București. Când va fi stabilită data scrutinului

24
alegerile pentru Primăria București
Foto: Inquam Photos / Mălina Norocea

Guvernul Bolojan a transmis, la solicitarea Buletin de București, că o decizie privind data la care vor avea loc alegerile pentru Primăria București va fi stabilită în prima ședință a coaliției de guvernare.

„Referitor la solicitarea dumneavoastră privind organizarea scrutinului pentru alegerea primarului general al Municipiului București, vă informăm că această decizie urmează să fie luată în cadrul primei ședințe a coaliţiei de guvernare”, a răspuns Guvernul României la cererea Buletin de București.

Probleme în coaliția de guvernare. PSD, acuzat că amână întâlnirea coaliției

Ședința coaliției de guvernare în care ar fi trebuit să fie stabilită data în care au loc alegerile pentru Primăria București ar fi trebuit să aibă loc pe 6 august. Dar a fost amânată de PSD, care a refuzat să mai participe invocând faptul că liderii USR nu au vrut să participe la funeraliile lui Ion Iliescu.

PSD a anunțat, atunci, că nu va mai participa la ședințele coaliției de guvernare până când „cei de la USR nu vor da dovadă de maturitate politică și își vor revizui atitudinea”, după ce acest din urmă partid a cerut să ca în ziua înmormântării fostului președinte al României să nu fie declarat doliu național.

G4 Media a scris atunci că motivul real pentru care PSD refuză să mai participe la ședința coaliției este refuzul baronilor pesediști de a ceda 6 posturi de prefecți și subprefecți, împărțirea a 60 de agenții guvernamentale și stabilirea datei alegerilor pentru Primăria București.

Între timp, PSD a amenințat că iese cu totul de la guvernare, apoi a revenit asupra deciziei și a precizat că miniștrii săi rămân în Guvern, dar au impus mai multe condiții, printre care printre care eliminarea privilegiilor din administraţia centrală, reducerea numărului de agenţii, modificarea indemnizaţiilor şi găsirea unor soluţii pentru pensiile speciale.

Totodată, liderul PSD a mai afirmat că o altă condiţie impusă de liderii social-democraţi va fi ca orice proiect înainte să fie anunţat public să fie discutat în coaliţie.

De cealaltă parte, PNL și USR au precizat că nu refuză condițiile impuse de PSD, mai ales că sunt în concordanță cu programul de guvernare, asumat de întreaga coaliție.

Totuși, deocamdată nu a fost stabilită nici o altă dată pentru o ședință a coaliției de guvernare. Prin urmare, se amână și stabilirea zilei în care vor avea loc alegerile pentru Primăria București.

Guvernul și Autoritatea Electorală și-au pasat responsabilitatea pentru alegerile pentru București

Guvernul a transmis inițial către Buletin de București, printr-o adresă a Ministerului de Interne, că a cerut Autorității Electorale Permanente (AEP) să-l ajute să stabilească data alegerilor pentru Primăria București. AEP a răspuns că nu este treaba sa, ci a Guvernului.

CITEȘTE ȘI: Ping-pong între Guvern și Autoritatea Electorală cu data alegerilor pentru Primăria București. Termenul legal este deja depășit

Codul Administrativ prevede că alegerile parțiale trebuie organizate în 90 de zile calendaristice de la momentul în care ordinul prefectului prin care se ia act de vacantarea postului de primar devine valid.

Buletin de București a scris că alegerile pentru Primăria Capitalei ar fi trebuit să fie organizate, pornind de la prevederile Codului Administrativ, la începutul lunii septembrie.

Nicușor Dan și-a anunţat demisia de la Primăria Capitalei în ședința de Consiliu General din 23 mai, cu efect din 26 mai. Tot în ziua de 26 mai, a fost emis şi ordinul prefectului prin care se ia act de vacantarea postului.

Conform Codului administrativ, luând în calcul cele 100 de zile, alegerile de la Bucureşti ar fi trebuit să fie organizate până pe 3 septembrie, cel târziu.

CITEȘTE ȘI: Alegerile pentru Primăria București ar trebui organizate în septembrie. Prefectul Capitalei: „Guvernul decide”

4 persoane și-au anunțat deja candidatura pentru PMB

Buletin de București a scris că, până la această dată, lista candidaților oficiali pentru Primăria Capitalei este alcătuită din următoarele nume:

  • Dan Cristian Popescu (PSD): Fost deputat și viceprimar la Sectorul 2, a trecut prin PNL, PNȚCD și Forța Civică înainte de a ajunge la PSD. Conform declarației sale de avere, deține opt apartamente, o casă, patru terenuri, un Lexus și o colecție de bijuterii și ceasuri în valoare de peste 250.000 de euro. A declarat venituri substanțiale din chirii, dobânzi și dividende.
  • Dan Trifu: Vicepreședintele fundației Eco-Civica, candidează ca independent.
  • Octavian Berceanu: Fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu, este susținut de partidul REPER.
  • Ana Ciceală: Fostă consilieră generală, candidează din partea partidelor SENS și URS.

Pe lângă cei deja înscriși în cursă, mai multe nume sunt vehiculate în spațiul public, deși nu și-au confirmat oficial intenția.

Ciprian Ciucu (PNL), primarul Sectorului 6 a declarat că va comanda un sondaj înainte de a lua o decizie, motivând că vrea să știe dacă va avea sprijinul necesar pentru a face reforme. A exclus varianta de a candida doar „ca să stea degeaba”. De asemenea, actualul primar general interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, tot din PNL, a lăsat de înțeles că vrea să candideze pentru aceeași funcție.

Cătălin Drulă (USR), fost ministru al Transporturilor, a confirmat recent într-un interviu că vrea să candideze, sperând să obțină susținerea unei coaliții. Fostul președinte Nicușor Dan l-a caracterizat drept având „profil de edil al Capitalei”.

CITEȘTE ȘI:

Gabriela Firea vrea să candideze din nou: Se va discuta la următoarea ședință PSD susținerea mea la PMB

Aglomerație pe culoarul PNL pentru Primăria Capitalei: trei lideri în cursa pentru a deveni „candidatul unic”. UPDATE: Sebastian Burduja a transmis că el nu va candida

Liderul PNL București propune un candidat unic pentru Primăria Capitalei, pentru a contracara „blocul izolaționist”

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

pe același subiect