Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Thursday , 18 July 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
Știri

Cathedral Plaza, punct și de la capăt. Curtea de Apel București trimite cauza spre rejudecare

269

Curtea de Apel București a întors decizia Tribunalului București de a suspenda Dispoziția primarului general de demolare a clădirii Cathedral Plaza și a retrimis dosarul la prima instanță, pentru rejudecare. Războiul juridic dintre Arhiepiscopie, devoltatorul imobiliar și Primăria Capitalei se poartă de 17 ani și a trecut prin 9 Curți de Apel ale țării. Obiectul litigiului este o clădire de 19 etaje, situată la intersecția străzilor General Berthelot și Luterană, în proximitatea catedralei Sfântul Iosif.

În urma unei hotărâri judecătorești definitive, Primăria Capitalei trebuia să fi dărâmat deja, de 10 ani, imobilul. În schimb, decizia de demolare a fost amânată, din diverse motive, de cei doi foști primari ai Bucureștiului, Gabriela Firea și Sorin Oprescu.

Nicușor Dan, în luna iulie a anului trecut, a semnat dispoziția de demolare, respectiv Dispoziția nr. 1454/20.07.2022. Dispoziția PMB a fost dată în baza a două decizii juridice, una din 2010 a Curții de Apel Suceava, și a unei sentințe definitive și irevocabile a Tribunalului Dâmbovița din 2012. Prima, Decizia civilă nr. 1989/03.11.2010, suspenda autorizația de construire Cathedral Plaza, emisă în 2006 de Primăria Sectorului 1.

Sentința Tribunalului Dâmbovița, 2520/28.06.2012, dispunea obligarea Primarului General să emită dospoziția de demolare. Motivele invocate erau mai multe: construirea fără autorizație, importanța culturală și religioasă a catedralei și pericolul în care existența clădirii o pune, faptul că în jurul catedralei este zonă protejată, și faptul că Cathedral Plaza acoperă și o porțiune de spațiu public. Treaba Primarului General nu se termina o dată cu demolarea: acesta trebuia și să se asigure că se iau măsurile necesare pentru „refacerea cadrului construit și cel natural din zona de protecție a catedralei, așa cum au existat anterior emiterii autorizației de construcție din 2006”.

Cu toate acestea, deoarece actualul proprietar al clădirii inițiase în 2013 un proces de „re-autorizare” a imobilului, Tribunalul București a hotărât că dispoziția de demolare trebuie să aștepte soluționarea litigiului de intrare în legalitate. Procesul de „re-autorizare” a avut, până în momentul de față, aproximativ 100 de ședințe. Mai mult decât atât, proprietarul a depus și o plângere penală împotriva lui Nicușor Dan, acuzându-l de abuz în serviciu.

Hotărârea Tribunalului București de suspendare a sentinței Tribunalului Dâmbovița a fost atacată de Primarul General al Municipiului București și Arhiepiscopia Romano-Catolică.

Astfel, Curtea de Apel București a întors decizia de suspendare emisă de Tribunalul București, și a decis ca dosarul să se întoarcă la prima instanță, pentru rejudecare.

„Respinge excepţia nulităţii recursului ca neîntemeiată. Admite recursurile. Casează în parte încheierea de şedinţă din data de 09.09.2022 şi rejudecând cererea pârâtului Primarul Municipiului Bucureşti dispune introducerea în cauză a Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti conform prevederilor art. 16 ind. 1 din Legea 554/2004. Menţine soluţia de respingere a cererii de introducere în cauză a Ministerului Culturii. Casează în tot sentinţa recurată. Trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă. Definitivă” – decizia CAB.

În același timp, mai există un litigiu în instanță, cu același obiect. Este vorba de procesul prin care proprietarul imobilului cerea intrarea în legalitate și care nu a fost încheiat. Acesta se află în continuare pe rolul Tribunalului București dar, „după zeci de amânări, de expertize și de trageri de timp, ar trebui ca instanța să respingă solicitarea proprietarilor” spune Eco-Civica, pe pagina lor de Facebook.

Sursă: Nicușor Dan / Facebook

Contextul tuturor proceselor care au urmat

Arhiepiscopia Romano-Catolică de București a început încă din 2006, la o lună după demararea construcției imobilului, să-și exprime îngrijorarea instituților competente cu privire la legalitatea construcției și a pericolului în care respectiva pune Catedrala Sfântul Iosif, monument istoric, cultural și arhitectonic înscris în patrimoniul național și european.

ARCB inițiază procesul de anulare a autorizației de construire în instanţă doar câteva luni mai târziu. Ca urmare, Inspectoratul de Stat în Construcții formează o comisie specială care constată, într-adevăr, o serie de ilegalități la Cathedral Plaza.

Printre entitățile ce și-au exprimat îngrijorarea pentru Catedrala Sfântul Iosif, și au vorbit despre nevoia autorităților de a interveni, s-au numărat Secretariatul de Stat din Vatican, Parlamentul European și Academia Română.

Imagini de la protestul ARCB, sursa catedralasfantuliosif.ro

În baza constatărilor ISC, Senatul României adoptă hotărârea 23/2006, prin care înființează o Comisie de anchetă cu scopul de a investiga condiţiilor de legalitate şi de oportunitate privind construirea imobilului Cathedral Plaza, cât și a altor imobile construite lângă sau lipite de monumente istorice. În decursul a 10 luni, adoptă hotărârile 40/2006 și 5/2007 privind aprobarea concluziilor Comisiei de anchetă.

Astfel, în urma anchetei, conform formei în care hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 133 din 23 februarie 2007), reiese faptul că au fost identificate „grupuri de interese” din mediul de afaceri imobiliar, care profită de „slăbiciunea autorităților” care „nu au dorit să reziste presiunii mediului de afaceri”. Comisia a cerut explicit atât implicarea parchetului cât și inițierea unui proiect de expropriere.

„s-a constatat existenţa unui interes real din partea promotorilor şi „grupurilor de interese” specializate pe proiecte imobiliare pentru a-şi desfăşura activitatea în zonele istorice din municipiul Bucureşti. Proiectele de construire şi sistematizare realizate până în prezent au ţintit cu precădere zonele consacrate istoric, urbanistic şi arhitectural

este evidentă slăbiciunea autorităţilor locale care au manifestat o opoziţie formală, incapabilă să respingă realizarea proiectelor de construire în zonele istorice ale municipiului Bucureşti. Autorităţile nu au dorit să reziste presiunii mediului de afaceri, în ciuda evidenţei conform căreia proiectele de construcţie nu se armonizează ambiental stilistic, arhitectural şi sistematic în împrejurimile apropiate;” M.O. nr. 133 din 23 februarie 2007.

Prin labirintul instanțelor

Propietarul, Millennium Building Development, cere strămutarea dosarului inițiat la Tribunalul București la Constanța iar apoi la Dolj, unde Autorizația de Construcție pentru imobilul în cauză îi este suspendată.

În continuare, disputa se judecă în tribunale și curți de apel din Dâmbovița, Ploiești, Suceava, Bacău și Neamț. Dacă o instanță judiciară admitea recursul MBD și repunea clădirea în legalitate, o decizie ulterioară, fie a aceleași instanțe, fie a alteia, o declara din nou ilegală. Strămutarea dosarului, însoțită de zeci de procese inițiate și recursuri aduse deciziior judecătorăști, a amânat cu cel puțin 4 ani hotărârea finală prin care i se impunea Primarului General să demoleze clădirea.

Într-un final, în Dosarul nr. 2183/120/2012, sentința 2520/28.06.2012, Tribunalul Dâmbovița soma Primarul General, la vremea respectivă Sorin Oprescu, să inițieze procedurile de demolare ale cădirii.

Sprin Oprescu a depus o contestație acestei decizii. Oprescu susținea faptul că decizia impunea în mod nelegal dispunerea demolării, Primarul General avâd atribuții legale numai pentru demararea procedurilor care pot să decidă soarta imobilului, dar nu asupra soțtii direct.

La apelul Arhiepiscopiei Romano-Catolice, Curtea de Apel Ploiesti a admis prin decizia nr. 508/11.09.2015 prin care se solicita anularea sentintei civile nr. 351/15.04.2015 si, în rejudecare, printr-o hotărâre definitivă, a respins cererea de suspendare a executarii silite privind desființarea Cathedral Plaza.

PMB și decizia Tribunalului Dâmbovița

În ciuda deciziei irevocabile a Curții de Apel Ploiești de respingere a contestației a deciziei de suspendăre a Curții de Apel Dâmbovița, primarul de la vremea acea, Sorin Oprescu a continuat amânarea demolării. Îm principal, argumentele acestuia vizau „frica” pe care o avea de a demola cladirea fără o expertiză din care sa reiasă clar că nu va fi afectată catedrala.

„Au venit structuriștii și mi-au explicat că dacă iau capacul, încep să tai etajele de pe Cathedral Plaza, se produce alunecare de pământ și catedrala suferă. Când m-au speriat așa, ce să fac?” a declarat acesta într-un interviu pentru Hotnews.ro .

Între Primăria Capitalei și dezvoltatorul imobiliar a fost insinuată o legătură de către ARCB, într-un comunicat din 2014, acuzând casa de avocatură care reprezintă municipalitatea de dublă reprezentare.

„O mare casă de avocatură care a reprezentat (fără succes, e adevărat) firma Millennium Building Development (MBD) timp de mai mulţi ani (probabil o mai face încă) îl reprezintă acum pe primarul general în încercarea de a salva clădirea ilegală. Forma cererilor acestei case de avocatură în favoarea Primăriei Generale este evident asemănătoare cu cele anterioare în favoarea MBD” -comunicatul ARCB

Primăria Capitalei respinge aceste acuzații, spunând că PMB are încheiate contracte de consultanţă şi reprezentare cu această firmă de mai mult timp, și că niciodată respectiva casă de avocatură nu a reprezentat în aceeaşi cauză părţi adverse.

Ulterior, demolarea este amânată și în timpul mandatului Gabrielei Firea, care spunea că primăria nu poate, legal vorbind, demara procedurile de demolare. O analiză Factual.ro dezminte acesată afirmație, spunând că „nu doar că poate, ci este obligată să inițieze demersurile” privind desființarea Cathedral Plaza. În baza soluției din dosarul nr. 2183/120/2012, dată de Tribunalul Dâmbovița, PMB are drepturi reale asupra construcției, deși nu este proprietarul ei.

Cine deține Cathedral Plaza

Proprietarul inițial a fost miliardarul israelian Eyal Ofer, prin societatea înfințată de acesta, Millennium Building Development. Este vorba despre aceeași societate care deținea și cladirea de birouri Millennium Business Center, de langa, sau mai bine zis „lipită de”, Biserica Armenească. În 2009, clădirea respectivă a luat foc, flăcările extinzându-se până la acoperișul casei parohiale.

Deși societatea nu a mai avut activitate din 2005, în 2012 Eyal Ofer a vândut societatea dezvoltatorului grec Ioannis Papalekas. Potrivit bilanțului depus la Ministerul Finanțelor în 2021, consultat de Fanatik.ro, Millennium Building Development a înregistrat o pierdere de 24,7 milioane lei și a ajuns la datorii de 463,5 milioane lei.

Sursă Fotografie: Nicușor Dan / Facebook

pe același subiect

Colectarea separată a deșeurilor va fi concesionată de Primăria Sectorului 2 FOTO: Facebook / Primăria Sectorului 2
ArticoleȘtiri

Colectarea separată a deșeurilor va fi concesionată de Primăria Sectorului 2 pe 8 ani. Hotărâre pusă în dezbatere publică

Colectarea separată a deșeurilor, transportul acestora pe mai multe fracţii și activităţile...

Muzica lui Ceaikovski la Ateneul Român
ArticoleCulturăȘtiri

Muzica lui Ceaikovski la Ateneul Român

Muzica lui Ceaikovski la Ateneul Român. Orchestra Simfonică Bucureşti va susţine, vineri,...

Percheziții într-un dosar de evaziune fiscală cu haine de lux FOTO: Poliția Română
ArticoleȘtiri

VIDEO | Percheziții într-un dosar de evaziune fiscală cu haine de lux

Update: În urma perchezițiilor, mai multe bunuri au fost ridicate. Printre acestea...