După o vară caniculară, în care alte orașe europene au anunțat deschiderea unor ștranduri naturale pe cursurile principalelor râuri urbane, bucureștenii nu au încă o dată la care să-și pună în calendar prima baie în Dâmbovița. În plus, acesta activitate de agrement a fost oficial interzisă în 2002. Primarul general Ciprian Ciucu a declarat, pentru Buletin de București, că sunt pregătite mai multe proiecte pentru amenajarea râului, însă momentul în care oamenii vor putea avea acces la apă depinde, în primul rând, de acordul celor de la Apele Române.
Întrebat când ar putea bucureștenii să înoate în Dâmbovița și cât ar costa o astfel de transformare, Ciucu nu a avansat nici un termen, nici o sumă.
„Urmează o serie de proiecte. Acum am anunțat deja un tronson care va fi făcut de către Sectorul 6. Nu pot să vă zic cât ar costa, pentru că este vorba de mai multe tronsoane ale Dâmboviței care vor avea amenajări specifice”, a spus primarul.
Întrebarea vine în contextul în care Parisul a investit aproximativ 1,4 miliarde de euro în proiectul de transformare a Senei, astfel încât râul să poată fi din nou folosit pentru îmbăiere, după mai bine de un secol în care scăldatul a fost interzis.
Primăria vrea să schimbe felul în care arată malurile
Potrivit lui Ciucu, una dintre principalele probleme este configurația actuală a Dâmboviței, care a fost amenajată în primul rând ca un canal pentru transportul controlat al apei prin oraș.
Pentru ca oamenii să poată ajunge mai ușor la apă, primăria vrea să regândească anumite porțiuni ale malurilor. Însă aici intervine Apele Române, instituția care trebuie să avizeze soluțiile din perspectiva siguranței hidrotehnice și a riscului de inundații.
„Esențial este ca Apele Române să își dea acordul ca malul, creat ca un canal acum al Dâmboviței, să fie regândit, astfel încât oamenii să aibă acces la apă. Acesta ar fi modelul”, a explicat Ciucu.
Primarul a dat ca exemplu transformarea zonei din jurul Lacului Morii, unde configurația malurilor și accesul oamenilor la apă s-au schimbat față de situația de acum câțiva ani.
Apele Române trebuie să-și dea acordul
Primăria poate propune și finanța amenajările, însă nu poate decide singură cum va fi modificat cursul râului.
„Noi putem să le facem să se întâmple. Dar nu noi suntem cei care ne dăm acordul final. Noi facem o propunere, iar Apele Române trebuie să spună: da, această soluție nu poate pune în pericol Bucureștiul”, a explicat primarul general.
Siguranța la inundații este, în acest caz, principala preocupare a autorității care administrează cursul de apă.
Asta înseamnă că, înainte ca Dâmbovița să poată fi transformată într-un spațiu în care bucureștenii să aibă acces direct la apă, trebuie stabilit ce tip de amenajări sunt compatibile cu rolul râului în gestionarea apelor.
Cât ar costa o Dâmboviță pentru oameni
Deocamdată, nu există o estimare privind costul curățării și reamenajării râului.
Ciucu spune că proiectele vor fi împărțite pe tronsoane, fiecare putând avea amenajări diferite. În aceste condiții, costul final nu poate fi calculat încă.
Întrebarea este relevantă mai ales în contextul transformării Senei. Parisul a investit aproximativ 1,4 miliarde de euro în infrastructura necesară pentru îmbunătățirea calității apei și pregătirea râului pentru îmbăiere, în cadrul planului „Baignade”.
Totuși, pentru comparație, francezii au investit aproximativ 1,4 miliarde de euro pentru un râu de circa 777 de kilometri, în timp ce Dâmbovița are aproximativ 286 de kilometri.
Primul pas, potrivit lui Ciucu, este ca primăria și Apele Române să ajungă la o soluție privind felul în care poate fi amenajat râul fără să fie afectată funcția sa de protecție împotriva inundațiilor.
