Calea Victoriei pietonală, Grădina Revoluției și proiectul UNIstrada sunt câteva dintre inițiativele prin care asociația Străzi pentru Oameni încearcă să promoveze un București mai prietenos cu pietonii. Străzi pentru Oameni este o organizație care vrea să redea străzile oamenilor, prin transformarea spațiului urban într-unul mai sigur, mai verde și mai incluziv.
Organizația derulează proiecte de advocacy, intervenții urbane și activare comunitară, de la consultări cu locuitorii și ateliere de educație rutieră, până la propuneri de politici publice și colaborări cu autorități locale pentru măsuri precum calmarea traficului, plantări de arbori sau instalarea de mobilier urban. Rezultatele acestor procese sunt sintetizate în rapoarte și cercetări transmise factorilor de decizie.
Buletin de București a vorbit cu Simona Mihalca, voluntară în cadrul asociației și co-lead al proiectului Grădina Revoluției, despre viitorul Pieței Revoluției, consultările realizate cu diferite grupuri și provocările transformării orașului într-un spațiu mai prietenos cu oamenii.
Cu ce te ocupi, la Străzi pentru Oameni?
Eu sunt co-lead pe proiectul „Grădina Revoluției” al Asociației. Recent, am zis că e cazul să punem osul la treabă și m-am gândit că ce impactează viața cel mai tare sunt alegerile locale, lucrurile astea în care vorbești cu primăria.
Știam de Străzi pentru Oameni și mi-a plăcut foarte mult la ei că nu sunt un ONG care doar aruncă cu pietre și postează pe social media, ci fac lucruri, se implică. De exemplu, acum am avut, de 1 mai, un eveniment de curățenie în Piața Revoluției
Ce mi s-a părut mie foarte interesant la proiectul ăsta cu Piața Revoluției e că odată ce-l vezi nu mai poți să-l vezi altfel.
Nu poți să nu vezi altfel locul odată ce cineva îți spune: „Ai trecut vreodată prin Piața Revoluției și ai stat acolo să te gândești la ce s-a întâmplat?”. Și am zis „Nu, eu doar treceam printre mașini spre Universitate” și cumva a fost ideea asta că locul merită mai mult și ne dorim să fie un spațiu pentru oameni, un spațiu urban de calitate.
Am avut conferințe și ateliere cu „Niciodată Singur” (o asociație care militează împotriva singurătății și izolării sociale a persoanelor vârstnice – n. red.) și am observat că nu era suficientă umbră pentru o zi de vară, așă ce ne mutam cu măsuța și cu scaunele după umbra de la monument.
Ne dorim să existe și o semnalistică mai bună a ceea ce înseamnă acel loc pentru oraș și pentru țară.
CITEȘTE ȘI: REPORTAJ | Poluare și sudoare. Cu ce am rămas după trei ore de strâns gunoaie de pe malul Dâmboviței
De ce au oamenii nevoie de un astfel de proiect? De ce nu poate să rămână doar un loc prin care treci, pur și simplu?
Pentru că reprezintă istoria noastră recentă și lupta noastră pentru libertate și democrație, care nu trebuie să fie ceva prin care doar treci, cam asta e motivația principală.
Pe lângă asta, ne dorim, în general, spații în care te poți conecta cu cei din jur și să fie o unitate mai mare. Și evenimentul s-a numit „Comunitate pentru toți”, e un spațiu perfect pentru asta, în care am putut să aducem laolaltă și copiii, și skaterii, și bunicuțele de la „Niciodată singur”, riveranii și cine trecea pe la Străzi Deschise.
Orașul ăsta are nevoie de locuri de calitate unde te poți conecta cu oamenii.
Și cum ar arăta un astfel de loc?
Noi ne dorim, în primul și în primul rând, un concurs internațional de soluții. Nu vrem să venim noi cu randări sau propuneri, nu ne considerăm experți, vrem să fie o dezbatere.
Vrem să existe o dezbatere și noi am făcut focus-grupuri cu 11 grupuri diferite de acolo, cu skaterii, cu revoluționarii, cu riverani, cu bătrâni, cu copii, cu oameni cu dizabilități.
Pe baza acestor discuții am elaborat un raport al Grădinii Revoluției, așa că ne bucură foarte mult să știm că zona va fi inclusă într-un proiect de anvengură și va fi un concurs acolo, dar încă se pot face multe lucruri și până se va derula acel concurs, care va dura mult timp.
Este mai bine decât era acum un an sau acum doi ani. Avem acel sistem care irigă zona și spațiul este mai bine întreținut. Dar sunt încă probleme.
De exemplu, nu există o toaletă, lumină, nu există un afișaj adecvat și sunt foarte multe gropi și denivelări, pentru că acolo au stat ani de zile parcate mașinile de la anumite ministere din jur. Este o zonă care trebuie îngrijită și iubită.
CITEȘTE ȘI: REPORTAJ | Street Delivery, la ceas aniversar. De la o stradă pietonală, la un oraș pentru oameni
Când ați realizat aceste consultări, ați dat și de oameni care nu erau de acord cu astfel de proiecte?
Absolut, întotdeauna, îi ascultăm și pe ei. Asta este ceva ce facem nu doar aici, ci și în alte proiecte, în care trebuie întotdeauna să iei în considerare toate vocile.
Cred că, în general, cu toții ne dorim aceleași lucruri. Să putem să ne plimbăm confortabil în spații care nu sunt înguste, poluate, murdare.
Fiecare are versiunea lui, dar cred că e mai important să vedem ce avem în comun decât ce e diferit.
De ce crezi că discuțiile astea despre pietonalizare și transformarea spațiilor publice ajung atât de repede la scandal?
Cred că este o mentalitate pe care trebuie să o schimbăm încet-încet. Lumea ajunge acolo odată ce o vede. Până să avem Străzi Deschise nu își imagina nimeni Calea Victoriei pietonală nici în weekend.
Nu suntem împotriva șoferilor și a mașinilor, și eu am carnet. Îmi dau seama că traficul din București este o problemă foarte mare, una care nu se poate rezolva cu încă o bandă în plus, pentru că este supradimensionat numărul de mașini pentru capacitatea orașului.
Cum schimbi mentalitatea oamenilor fără să pară că declari război șoferilor?
Cred că o schimbăm, în primul rând, gândindu-ne la pietoni. Nu spun că unii sunt mai importanți decât alții, nu putem avea un oraș fără mașini, dar nu putem avea nici un oraș fără pietoni.
În ultimii ani au existat schimbări, precum stâlpișorii de pe trotuar, precum ridicarea mașinilor parcate neregulamentar. Oamenii au învățat că nu pot parca pe trecerea de pietoni și că vor primi amendă. Cred că trebuie să existe reguli clare.
Ar trebui Străzi Deschise să fie considerat un eveniment sau doar simplul fapt de a închide o stradă pentru pietoni?
Noi ca asociație avem poziția deja cunoscută, nu vrem să fie gălăgie și bâlci pe stradă, vrem să fie un spațiu de calitate pentru oameni. Credem că inițiative de acest gen își iau locul în mai multe zone, nu trebuie să fie doar Calea Victoriei, unde se adună tot orașul.
Și sunt tot felul de evenimente, chiar și temporare, Bazar de Cotroceni, New Urban Habitat, Nod Makerspace a făcut Dâmbovița Delivery, Street Delivery.
Toate aceste evenimente de comunitate, în stradă, ajută, pentru că copiii nu mai au unde să bată mingea, nu mai ai unde să ieși și atunci este ceva ce se simte altfel, când ieși și te întâlnești cu lumea într-un oraș mare, dar ai senzația aceea de comunitate și oameni cu care te știi.
CITEȘTE ȘI: INVESTIGAȚIE VIDEO | „Străzi Deschise” pentru afaceri de partid
Cum a arătat colaborarea dintre Străzi Deschise și ARCUB. Ce se schimbă acum, că instituția a fost comasată cu altele?
Am colaborat cu ei pe mai multe proiecte, a arătat ca în orice altă colaborare. Noi ne ducem către oricine are aceleași viziuni și valori. Suntem apolitici și încercăm să acoperim toate instituțiile publice, din toate partidele, suntem deschiși către toată lumea.
Am ajuns la ARCUB pentru că ei aveau Străzi Deschise. Nu știu ce se va schimba acum, așteptăm și noi să aflăm.
Ce alte zone mai sunt vizate de proiectele asociației?
Mai avem UNIstrada, un alt proiect de suflet. De câțiva ani e ideea ca pe străzile Edgar Quinet și Biserica Enei să fie o zonă pietonală între cele două universități, în care studenții, dar nu numai ei, și rezidenții, turiștii, oricine, să aibă un loc în care să se plimbe, să iasă și să vorbească unii cu alții. Un adevărat campus urban. Pentru asta am lucrat foarte mult cu studenți și profesori din cele două universități
Suntem în parteneriat și am vorbit cu oamenii din zonă, cu studenți și profesori despre cum și-ar imagina ei locul. Am făcut foarte multe consultări în zonă.
Credem că ar fi un loc foarte bun pentru a deveni o zonă urbană de calitate pentru oameni.
Cum s-ar putea implica cei care vor să ajute să facă Bucureștiul mai prietenos cu pietonii.
Cel mai ușor ne implicăm fiecare în zona lui, când trecem de la premisa „să se facă” la „pot eu să fac”. Dacă vezi ceva care nu este în regulă, fă o sesizare. Așa se schimbă foarte multe lucruri, cu sesizare la primărie, la poliții locale, dacă vezi mașini parcate unde nu ar trebui să fie, o groapă, un bec care trebuie schimbat. Ajută foarte mult.
Poți, de asemenea, dona pentru organizațiile cu care rezonezi sau te poți implica cu timpul tău în proiectele noastre. Întotdeauna poți da un share, să transmiți mai departe mesajul, trebuie doar să vrei.
Tot ce face Străzi pentru Oameni este pe bază de voluntariat. Nu avem angajați. Totul este făcut în timpul nostru liber, care este foarte limitat. Nu avem niciun fel de apartenență politică și nici vreo dorință de genul. Tot ce ne dorim este un oraș de mai bună calitate.
