Peste o sută de cadavre de câini ar fi fost descoperite în adăpostul din Uzunu, județul Giurgiu, operat de Asociația Aspa Ivets, conform mai multor organizații pentru protecția animalelor. Cazul este încă în curs de verificare de către polițiștii din Giurgiu, care au afirmat că animalele nu ar fi fost ucise, ci ar fi murit din cauze naturale sau medicale. De asemenea, Inspectoratul de Poliție din Giurgiu (IPJ Giurgiu) nu a precizat câte cadavre au fost găsite.
Inspectoratul de Poliție Județean Giurgiu a transmis că a fost sesizat, în data de 31 martie, cu privire la faptul că în adăpostul de lângă București ar fi fost uciși aproximativ 450 de câini și că ar fi rămas în viață 50 dintr-un total de 500.
„Din verificările efectuate până la acest moment, a reieșit faptul că cele sesizate nu se confirmă, întrucât animalele nu ar fi fost ucise”, au precizat polițiștii.
IPJ Giurgiu a confirmat însă descoperirea mai multor animale decedate, despre care susțin că ar fi murit din cauze naturale sau medicale.
La fața locului s-au deplasat polițiști din cadrul Biroului pentru Protecția Animalelor Giurgiu, alături de reprezentanți ai Direcției Sanitar-Veterinare, iar cercetările sunt în desfășurare.
Cadavre găsite în „abatorul” de lângă Capitală
Mai multe organizații neguvernamentale, printre care Save Our Paws, Sache Vet, ALDA, Kola Kariola și Dreptate pentru Animale, au afirmat că în adăpost ar fi fost identificate peste 100 de cadavre de câini, într-o perioadă în care activitatea Aspa Ivets fusese suspendată.
Activiștii au acuzat lipsa controalelor din partea autorităților și au spus că situația ar fi fost descoperită în urma intervenției voluntarilor.
„Această perioadă ar fi trebuit să fie una de control riguros din partea autorităților competente. În schimb, realitatea demonstrează un eșec grav de supraveghere”, au transmis organizațiile.
ONG-urile mai susțin că, „este inacceptabil ca aceste abuzuri să fie documentate de voluntari, în timp ce autoritățile care aveau obligația legală de a preveni și sancționa astfel de fapte au eșuat sistematic”.
„Un eșec grav de supraveghere”
Activiștii au atras atenția că situația de la Uzunu nu este un caz izolat și au amintit de cazuri similare documentate în alte județe, precum cel de la Suraia, Vrancea, despre care și Buletin de București a relatat, pe larg, despre cele șapte primării din Ilfov care au lucrat cu adăpostul „Arca lui Noe”, dar și alte cazuri din Prahova, Suceava și Bacău.
Organizațiile au cerut explicații din partea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), care nu au avut nicio comunicare publică pe acest subiect.
„Realitatea demonstrează un eșec grav de supraveghere. Protecția animalelor nu este opțională. Este o obligație legală și morală. Iar lipsa de reacție a instituțiilor statului nu mai poate fi tolerată”, au mai transmis reprezentanții societății civile.
Peste un milion de lei virați de o primărie din Ilfov
Date solicitate de Buletin de București arată că Primăria Jilava din Ilfov se numără printre administrațiile locale care au direcționat cei mai mulți bani către Asociația Aspa Ivets în perioada 2019-2025.
Conform răspunului, primăria nu deține un adăpost propriu și nu a concesionat serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân.
În schimb, a recurs la o altă metodă de a gestiona câinii fără stăpân. Primăria a aderat în 2019 la asociație, în baza unei hotărâri de consiliu local valabile pe perioadă nedeterminată.
Un expert în achiziții publice consultat de publicația Snoop a spus că nu a mai auzit până acum de astfel de aderări. Curțile de conturi din diverse județe au interpretat diferit aderarea și plățile consiliilor locale către Aspa Ivets. De exemplu, Curtea de Conturi Giurgiu a considerat această aderare ilegală, în timp ce Curtea de Conturi Argeș a considerat că „plățile au fost în acord cu prevederile legale”.
În perioada 2019–2025, Primăria Jilava a plătit către Aspa Ivets suma totală de 1.185.160 de lei, sub formă de „cotizații fixe și variabile”. În același interval, au fost capturați 892 de câini fără stăpân.
Potrivit Snoop.ro, realitatea din actele Direcției Sanitar Veterinare Giurgiu contrazice imaginea de fațadă. Datele arată o rată a mortalității covârșitoare. Din totalul animalelor intrate în gestiunea Aspa Ivets, 70 la sută au fost ucise prin eutanasie.
Ritmul execuțiilor era unul industrial. Statistic, la Uzunu au murit zilnic 14 câini. Deși legislația obligă adăposturile să sterilizeze animalele pentru a preveni înmulțirea necontrolată, Aspa Ivets a sterilizat sub 20 la sută dintre câinii dați spre adopție.
Această practică perpetuează problema animalelor fără stăpân și asigură, implicit, continuitatea contractelor cu statul.
Maidanezii din Ilfov, „marfă de export”
Situația de la Uzunu se suprapune cu cea de la Suraia din Județul Vrancea. Buletin de București a dezvăluit recent că șapte primării din Ilfov au semnat contracte de peste 600.000 de euro pentru „măcelărirea” câinilor fără stăpân capturați de pe raza localităților de către firma Vetmedan SRL.
În plus, primăria comunei Grădiștea a validat indirect, într-un răspuns pentru Buletin de București, că animale fără stăpân din Ilfov ar fi fost supuse la tratamentele barbare aplicate în „iadul câinilor”, „Arca lui Noe” din Vrancea.
De exemplu, în 2025, din cei 139 de câini capturați din Comuna 1 Decembrie, 107 au fost eutanasiați, 31 au murit, iar unul singur a fost adoptat. Asta înseamnă că rata de adopție în cazul câinilor din această comună a fost de 0,7%.
