- Aproape 16.000 de animale au fost eutanasiate în ultimii trei ani într-un adăpost privat aflat la 40 de kilometri de București, în județul Giurgiu, un adevărat „abator de câini”.
- Asociația Aspa Ivets, fondată de medicii veterinari Florentina și Valentin Istrate, operează ceea ce documentele oficiale descriu drept cel mai mare centru de ucidere a animalelor fără stăpân din România, scriu jurnaliștii de la Snoop.ro
- Activitatea de acolo se desfășoară pe fondul a zece dosare penale deschise de autorități, în timp ce zeci de primării din țară pompează milioane de lei în conturile asociației prin mecanisme care ocolesc licitațiile publice clasice.
- Cazul de la Uzunu completează tabloul sumbru al gestionării câinilor fără stăpân din jurul Capitalei, subiect documentat recent și de Buletin de București în anchetele privind „exportul” maidanezilor din Ilfov.
„Abator de câini” de la Uzunu
Adăpostul din satul Uzunu, județul Giurgiu, funcționează sub sloganul unui „animal resort” care promite tratamente la standarde europene, fără cruzime.
Potrivit Snoop.ro, realitatea din actele Direcției Sanitar Veterinare Giurgiu contrazice imaginea de fațadă. Datele arată o rată a mortalității covârșitoare. Din totalul animalelor intrate în gestiunea Aspa Ivets, 70 la sută au fost ucise prin eutanasie.
Alte opt procente dintre patrupede au murit din cauza bolilor sau a altor condiții medicale precare. Doar o cincime dintre câinii capturați au părăsit incinta vii, prin adopție, mai notează jurnaliștii Snoop.
Ritmul execuțiilor este unul industrial. Statistic, la Uzunu mor zilnic 14 câini. Deși legislația obligă adăposturile să sterilizeze animalele pentru a preveni înmulțirea necontrolată, Aspa Ivets a sterilizat sub 20 la sută dintre câinii dați spre adopție. Această practică perpetuează problema animalelor fără stăpân și asigură, implicit, continuitatea contractelor cu statul.
Ingineria financiară prin taxa de aderare
Banii publici ajung în conturile asociației printr-o metodă care evită transparența Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Jurnaliștii de la Snoop au identificat contracte directe în valoare de doar 10.000 de euro, o sumă infimă raportată la cifra de afaceri reală. Grosul veniturilor provine dintr-o inovație administrativă. Asociația a convins consiliile locale să devină „membre” sau „afiliate” în structura sa.
Peste 49 de localități au acceptat să plătească o „taxă de aderare” calculată la 10 lei pe cap de locuitor. Această metodă a generat încasări de aproximativ 650.000 de euro, echivalentul a peste trei milioane de lei.
Activitatea Aspa Ivets se desfășoară sub spectrul unor grave acuzații penale. Poliția din Giurgiu are în lucru zece dosare deschise între 2020 și 2025. Procurorii cercetează infracțiuni precum uciderea animalelor cu intenție, rele tratamente, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals. Există suspiciuni privind exercitarea fără drept a profesiei și înșelăciune.
În plus, mărturiile voluntarilor indică și o practică de descurajare a adopțiilor. Diana Țurcanu, o persoană implicată în salvarea animalelor, a relatat pentru Snoop experiența tentativei de a scoate o cățelușă din adăpostul Uzunu.
Intermedierea adopției s-a lovit de refuzul comunicării din partea reprezentanților adăpostului. Potrivit acesteia, câinele a fost declarat subit bolnav chiar înainte de preluare, iar ulterior personalul nu a mai răspuns la telefon.
Maidanezii din Ilfov, „marfă de export”
Situația de la Uzunu se suprapune cu cea de la Suraia din Județul Vrancea. Buletin de București a dezvăluit recent că peste 600.000 de euro din banii locuitorilor din Ilfov au ajuns acolo pentru „măcelărirea” câinilor fără stăpân capturați de pe raza a șase localități din județ.
În plus, primăria comunei Grădiștea a validat indirect, într-un răspuns pentru Buletin de București, că animale fără stăpân din Ilfov ar fi fost supuse la tratamentele barbare aplicate la adăpostul în „iadul câinilor”, „Arca lui Noe” din Vrancea.
