Capitala este gazda Summitului European al Patrimoniului, desfășurat în perioada 6-8 octombrie. Luni seara, 7 octombrie, ceremonia de decernare a Premiilor Europene pentru Patrimoniu/Premiilor Europa Nostra are loc la Ateneul Român. Printre câștigători se numără două proiecte din România, însă niciunul din București.
În total, 26 de proiecte de conservare a patrimoniului cultural din UE vor fi premiate, dintre care două din România: Biserica Săsească din Alma Vii și Biserica Sfântului Mihail din Cluj-Napoca.
Dintre cei 26 câștigători, cinci proiecte vor primi marele premiu, în valoare de 10.000 euro. Cele cinci premii Grand-Prix, alături de Premiul Publicului, vor fi anunțate în cadrul festivității găzduite astăzi, începând cu ora 19:30 la Ateneul Român. Evenimentul poate fi urmărit live aici.
Premiile Europa Nostra au fost lansate de Comisia Europeană în 2002 și sunt menite să evidențieze cele mai bune practici din Europa, în domeniul conservării patrimoniului.
Simbolurile patrimoniului industrial. Rybnik vs București
Printre câștigători se numără mina istorică din Rybnik, Polonia, construită în 1792. După ce a funcționat mai bine de 200 ani, minerii s-au mobilizat, în 1999, pentru a salva situl de la degradare.
Lucrările de restaurare au început în 2018. Astfel, mina a devenit un centru cultural deschis comunității și turismului.
in Rybnik, Poland/ www.europeanheritageawards.eu
Exemplu negativ stă un monument istoric din Capitală, construit în aceeași epocă şi care ar fi putut să fie pe lista nominalizărilor. Deși au existat discuții pentru restaurarea clădirii, Moara lui Assan a rămas o ruină.
Cel mai recent, în februarie 2024, Consiliul Local al Sectorului 2 a adoptat o hotărâre prin care cere acordul Consiliului General al Municipiului București 28 de a se ocupa de moară. Mai exact, autorităţile vor încerca să înceapă procedurile de expropriere şi să transforme locul într-un hub cultural. Astfel monumentul istoric ar putea fi salvat, cu ajutorul unor arhitecţi străini.
Moara lui Assan a fost ridicată în 1853, fiind prima moară cu abur din România. În 1948, aceasta a fost confiscată de regimul comunist. După 1950, regimul comunist înființează două fabrici, de pâine și de ulei, care au rămas în paragină după revoluția din 1989.
În iunie 1990, premierul Petre Roman a emis Hotărârea 706/20.06.1990, prin care „a dezafectat” unitatea 1 a întreprinderii de ulei pentru „modernizarea şi concentrarea producţiei”.
Monumentul nu a beneficiat niciodată de pază – din contră, hoţii au profitat că a fost lăsat de izbelişte. Primele distrugeri semnalate autorităților ar fi început din anul 1995, furturi de mobilier și elemente estetice, fierul forjat al ferestrelor, alte distrugeri și demolări.
Sursă: Openverse
Clădirile au trecut prin două mari incendii, unul în 2008 și unul în 2012. La începutul anului 2012, s-a prăbușit acoperișul construcției, iar, în luna iunie, a urmat incendiul: pompierii au avut nevoie de peste 30 de ore pentru a reuși să stingă incendiul.
În 2012, era același proprietar ca în prezent, Ozran Real Estate. Potrivit unui articol Libertatea de la acea vreme, Primăria Sectorului 2 ar fi propus și atunci exproprierea monumentelor istorice ce alcătuiesc Moara lui Assan.
CITEȘTE ȘI: „Moara lui Assan” ar putea fi recuperată de stat şi refăcută cu planurile unor arhitecţi internaţionali
Capitala monumentelor în paragină
De altfel, Capitala este plină de clădiri istorice care au fost lăsate să se degradeze, deși sunt incluse pe Lista Monumentelor Istorice. Câteva exemple despre care a scris și Buletin de București sunt:
