Șterse din memoria colectivă a orașului, multe dintre clădirile care odinioară reprezentau repere pentru locuitorii Capitalei au ajuns astăzi nu numai să fie uitate, ci sunt și complet abandonate din diverse motive. Adevărate bijuterii arhitectonice, imaginate pe zeci de planșe de arhitecți vizionari și construite de meșteri iscusiți, imobilele, în timpul puțin rămas până la iminenta prăbușire, încă își așteaptă gloria de altădată.

5. Casa Dimitrie Petrescu

Situată pe Calea Griviței 115-117 colț cu strada Berzei, Casa Dimitrie Petrescu are una dintre cele mai sinuoase istorii din acest registru. Imobilul poartă numele lui Dimitrie Petrescu (1853-1929), fost ucenic la Casa Capșa, ajuns ulterior unul dintre cei mai cunoscuți negustori ai Capitalei. Casa, construită pe o suprafață de 2000 mp, cu 30 de camere și 8 băi, a scăpat de demolările din 2013, când buldozerele au făcut loc pentru lărgirea bulevardului Berzei – Buzeşti.

Casa Dimitrie Petrescu este situată pe Calea Griviței 115-117. (FOTO: reptilianul.ro)

4. Moara lui Assan

Celebră în zilele noastre din cauza incendiilor care au loc cu regularitate acolo, Moara lui Assan, construită în 1853, a scăpat până și de demolările comuniștilor. Astăzi a mai rămas doar o carcasă cărămizie cu elemente arhitecturale industriale unice pentru zona în care se află.

Moara lui Assan este situată în imediata vecinătate a străzii Irimicului din Sectorul 2 al Capitalei. (FOTO: reptilianul.ro)

3. Cinema Marconi

Inaugurat în 1930, Cinematograful Marconi a fost un simbol al orașului până la naționalizarea din 1948. Cu trecerea anilor s-a transformat în cinema de cartier, iar în anii ’60 numele a fost preschimbat în cinema Dacia. În anii ’90, clădirea cinematografului a fost scoasă din uz. Din motive financiare, ea nu a reușit să-și recâștige gloria de altă dată nici după retrocedarea către proprietarii de drept în 2006.

Cinematograful Marconi (Dacia) se află pe Calea Griviței la numărul 137. (FOTO: reptilianul.ro)

2. Piscina cu valuri a Hotelului Lido

Hotelul Lido de pe Bulevardul Magheru a fost inaugurat în august 1930. Nu clădirea impunătoare a pătruns în mentalul colectiv la acea vreme, cât bazinul cu valuri care a reprezentat o minune a tehnologiei. Până la naționalizarea din 1948, proprietarul hotelului a fost doctorul Constantin Angelescu, fost senator și prim-ministru al României. În 2019, Hotelul Lido a fost modernizat și redeschis publicului.

Hotelul Lido este situat pe Bulevardul Magheru la numărul 5-7. (FOTO: reptilianul.ro)

1. Casa Zoe Slătineanu

Situată pe strada Georges Clemenceau la nr. 6 și ridicată în 1890, Casa Zoe Slătineanu a fost proiectată de același arhitect care a imaginat și schițat Ateneul Român. După 1977, a fost inclusă în ansamblul de clădiri menite să adăpostească noua „Casă de Modă” a regimului comunist. Dincolo de fațada monumentală și simetrică, imobilul ascunde și o serie de detalii care conturează ideea unui templu masonic.

Casa Zoe Slătineanu este situată pe strada Georges Clemenceau nr. 6 (FOTO: reptilianul.ro)

BONUS: Palatul Adevărul (demolat recent)

„Palatul Adevĕrului” s-a dorit a fi o replică românească a „palatului” ziarului Figaro din Paris. Extinsă în timp, clădirea a fost inaugurată în 1898. Până în 2020, fosta sală de așteptare și vechiul hol încă mai păstrau golurile portretelor lui Alexandru V. Beldiman, Constantin Mille, Gheorghe Asachi, Ion Heliade-Rădulescu, George Barițiu și C.A. Rosetti. Anul acesta, clădirea a fost demolată.

Palatul Adevărul se afla pe strada Constantin Mille din Sectorul 1. (FOTO: reptilianul.ro)

Topul comorilor arhitecturale ascunse ale Bucureștiului a fost întocmit de Alex Iacob, fotograf, artist vizual, explorator urban și fondatorul platformei reptilianul.ro. El va fi prezent la dezbaterea Marele București #3: atenție, cade tencuiala care va avea loc vineri, 15 octombrie, începand cu ora 11:00.

Discutăm cu autoritățile și experții despre cum putem salva ce-a mai rămas de salvat din istoria Bucureștiului și despre ce facem când va veni cutremurul cel mare.

INVITAȚI:

✔️ Ștefan Bâlici, managerul Institutului Național al Patrimoniului

✔️ Teodor FROLU, arhitect și antreprenor în industrii creative

✔️ Ștefan GHENCIULESCU, arhitect, redactor-șef revista Zeppelin

✔️ Alex IACOB, explorator urban, fondator reptilianul.ro

✔️ Georgiana ILIE, jurnalist DOR

✔️ Radu MIHAIU, primarul Sectorului 2

✔️ Edmond NICULUȘCĂ, director adjunct Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic

✔️ Matei SUMBASACU, fondator Re:Rise

✔️ Radu VĂCĂREANU, rector Universitatea Tehnică de Construcții București, doctor în domeniul evaluării riscului seismic

MODERATORI:

✔️ Elena Calistru (Președinte, Funky Citizens)

✔️ Cătălin Doscaș (jurnalist, Buletin de București).

Dezbatarea va transmisă live pe Facebook. Din motive ce țin de pandemie, evenimentul se va desfășura fără accesul publicului. Pentru a urmări discuția, dați „going” sau „interested” la acest eveniment, pentru a vi se reaminti când începe transmisiunea live.


Acest material face parte din seria „Marele București”, un proiect special, elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, care oferă asistență tehnică Primăriei Municipiului București pentru elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (Strategia #Bucuresti2050). Detalii pe EstiBucurești.org sau pe Facebook.

(Visited 3,776 times, 1 visits today)