Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local
Friday , 19 April 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
Acasă Articole „Ţeapa” de la Curtea lui Ţepeş. Monumentul istoric din centrul Bucureştiului care se degradează văzând cu ochii
ArticoleMainPrimărie

„Ţeapa” de la Curtea lui Ţepeş. Monumentul istoric din centrul Bucureştiului care se degradează văzând cu ochii

206
Ninsoare 2019 la Curte Veche, sursă: Muzeul Curtea Veche, Facebook

Curtea Palatului Voievodal din Centrul Vechi al Capitalei este plină de gunoaie, iar folia care proteja clădirea a dispărut, expunând construcția la ploaie și la zăpadă. Compania Municipală Consolidări și Primăria Capitalei se ceartă pe administrarea spațiului, situația fiind confuză pentru ambele părți, potrivit unui material Digi24.

Dacă ne luăm după caietul de sarcini și descrierea factorilor agravanți care au dus la necesitatea replănuirii proiectelor, în condițiile actuale, Curtea Veche va deveni rapid o ruină. Ansamblul arhitectural apare de cinci ori în lista monumentelor istorice:

„Războiul Lacătelor”

Pentru realizarea unui material, reporterii Digi24 au cerut permisiunea Primăriei Generală de a intra în Muzeul Curtea Veche, permisiune pe care au primit-o. Ajunși însă la fața locului, Compania Municipală Consolidări (CMC) nu i-a lăsat să intre. Compania, înființată de fostul primar general, Gabriela Firea, odată cu o serie de alte companii care oglindeau atribuțiile altor instituții subordonate Consiliului General al Municipiului București (CGMB), a intrat în faliment. Astfel, aceștia ar fi avut nevoie de acordul lichidatorului pentru a permite accesul pe șantierul abandonat. 

Următoarea zi, Primăria Capitalei a spart lacătul pus de CMC, montându-și propriul lacăt în loc — lacăt pe care, la rându-i, CMC l-a spart pentru a-și recăpăta accesul și pentru a-și instala un nou lacăt. 

În 2015, accesul pietonilor a fost interzis, din motive de siguranță, iar în 2018 au început lucrările, al căror constructor era CMC. Termenul de finalizare ar fi fost 2021, numai că în 2020 lucrările au fost oprite „și nu au fost luate măsurile minimale de conservare și de punere în siguranță a monumentului istoric, potrivit proiectantului general”, reiese din caietul de sarcini publicat în cadrul unei consultări de piață în vederea demarării licitației pentru alegerea unui nou constructor care să termine lucrările.

Primăria a reziliat contractul cu Compania Consolidări și ar fi trebuit să preia construcția în custodie, însă nu s-a întâmplat: „Situația juridică este total incertă, Primăria nu a preluat niciodată acest amplasament. Ei au trimis o adresă de reziliere, dar nu au făcut nimic ca să preia, ca să facă, să se facă o închidere, să vadă…, pentru că ei nu au plătit aproape nimic la acest contract” a declarat directorul CMC, Laurențiu Moater, pentru Digi24.

Mai multe despre istoricul acestor lucrări

Lucrările care ar fi trebuit să fie gata în 2021 nu erau gata nici măcar în proporție de 5%, în luna octombrie a anului 2020, potrivit caietului de sarcini întocmit în 2023 de către PMB: „Stadiul financiar conform ultimei lucrări era de 4.475%, iar stadiul fizic estimat la sfârșitul lunii octombrie 2020 nu depășea cu mult stadiul financiar”.

Istoric acțiuni primărie:

  • 2018: Contract de execuție lucrări cu Compania Municipală Consolidări
  • 2020: Contract servicii de dirigenție șantier cu Compania Municipală Dezvoltare Durabilă București
  • 2020: Contract servicii actualizare proiect tehnic cu SC Polarh Design SRL

Procesul de până la începerea lucrărilor efective cât și al lucrărilor a fost atât de îndelungat încât atât starea fizică a clădirii cât și situația financiară a României s-au schimbat, astfel încât costurile necesare investiției de consolidare (atât ale integrității structurale cât și ale demersurilor arheologice) au crescut de peste șase ori – de la 5,9 milioane de lei la 38 de milioane de lei în 2019, și în 2020 la 50 de milioane de lei, potrivit caietului de sarcini. 

Prima creștere s-a datorat schimbării legislației din Codul Muncii cu privire la salariul minim și alte lucruri din mediul economic, iar în 2020 a fost necesară actualizarea indicatorilor tehnico-economici:

Proiectul a început în iunie 2018, la doi ani de la întocmirea proiectului și la peste 4 ani de la elaborarea Expertizei Tehnice. Potrivit caietului de sarcini, „lucrările riscau să fie oprite deoarece soluțiile tehnice din proiect nu mai puteau fi aplicate în teren, ca urmare a unor situații neprevăzute apărute în urma cercetării arheologice preventive dar și a agravării progresive a degradărilor structurilor de zidărie”.

Proiectul intitulat „Restaurare și punere valoare a Palatului Voievodal Curtea Veche” a fost întocmit de Polarh Design în 2016, pe baza unei Expertize Tehnice elaborată în 2014, de către Dr. Ing. Ionel Gosav.

Pe 30 martie 2022, consilierii generali au aprobat proiecte de reabilitare a unor clădiri cu bani din PNRR, printre care și Palatul Voievodal Curtea Veche. În vara anului 2022, Primăria Capitalei susținea că lucrările au fost sistate pentru că au fost făcute descoperiri arheologice care necesită o serie de lucrări suplimentare neprevăzute. Pentru aceste noi lucrări a fost nevoie o nouă proiectare și de un alt aviz de la Ministerul Culturii.

De asemenea, proiectul inițial, o reinterpretare „redată prezentului”, ar fi cauza controverse în spațiul public:

Degradarea accelerată a clădirii

Folia pusă pe structura de lemn construită special pentru aceasta, în vederea protejării clădirii, a dispărut, acest lucru permițând fenomenelor naturale contact direct cu clădirea veche de sute de ani. Subsolul este plin de apă, care se infiltrează în zidurile palatului voievodal, potrivit imaginilor Digi24. Măsurile „de urgență” – încercarea scoaterii apei – sunt luate de arheologul Theodor Ignat, prezent la fața locului pentru a acompania reporterul Digi24. 

Sursă: Captură Digi24.

Potrivit Caietului de Sarcini pentru viitorul proiect de reconsolidare și punere în valoare, umezeala, apa, „neprotejarea structurii”, sunt principalii factori care au afectat în trecut monumentul istoric, și care continuă să prezinte un pericol. 

În urma consultării de piață de la începutul anului 2023, au fost trase două concluzii, în urma a două solicitări primite, care ar fi fost integrate în caietul de sarcini:

Prima solicitare a fost chiar a arheologului Theodor Ignat, șef al Biroului de Arheologie Preventivă și Sistematică din cadrul Muzeului Municipiului București, cu privire la importanța și necesitatea continuării cercetării arheologice, pe întreaga suprafață. A doua a venit de la un membru al asociației Re-Design, cu privire la introducerea unor criterii care să asigure competențele operatorului care va realiza lucrarea.

Istoric 

Ansamblul medieval „Curtea Veche”, situat în imediata vecinătate a Bisericii Sfântul Anton şi a Hanului lui Manuc, este un monument istoric de importanță națională. Curtea Veche este prima curte domnească din București. Palatul Voievodal sau Curtea Domnească se întinde pe o suprafaţă de 5000 mp şi este cel mai vechi monument feudal din București.

Curtea Domnească a fost reședința domnitorilor Țării Românești timp de aproape trei secole și jumătate. Între anii 1459-1660, Curtea de la București a funcționat în paralel cu vechea capitală a Târgoviștei, iar după anul 1660 a rămas capitală unică. 

„Avem niște frânturi de istorie scoase la suprafață, dar mai avem mult, foarte mult de cercetat”, declara Theodor Ignat, pentru B365, în 2022. 

„Farfurii Iznik descoperite la Curtea Veche în timpul cercetărilor din anii `70”, Sursa: Muzeul Curtea veche, Facebook