Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor (PAAR) al Municipiului București pentru anul 2026, ce urmează să fie aprobat în ședința din 30 septembrie, estimează un scenariu dezastruos pentru Capitală în eventualitatea unui cutremur similar celui din 1977.
Situația nu ar fi mai bună nici în cazul unor inundații. Documentul prezintă o hartă a zonelor predispuse la astfel de probleme: străzi/cartiere din Sectorul 1 (Străulești, Grivița, Băneasa, Herăstrău) și Sectorul 2 (Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon).
PAAR 2026 conține informații importante și relevante despre situația actuală a orașului și despre riscurile la care acesta este supus în cazul unor calamități naturale.
Numărul real al clădirilor cu risc seismic din București este necunoscut
Numărul mare de clădiri din București ce au fost afectate de cutremurele majore care au avut loc pe teritoriul țării, anume cel din 1940 și cel din 1977, fac ca seismul să reprezinte un risc major pentru oraș. La acest aspect se adaugă și faptul că, în prezent, nu se știe cum exactitate câte imobile au fost în realitate șubrezite în urma fenomenelor naturale.
Pe lângă asta, PAAR 2026 arată că riscul seismic al Capitalei a crescut în ultimii ani, pe fondul concentrării unei părți importante a populației, a activităților economice și a instituțiilor publice și private din România în București.
„Seismul reprezintă factorul de risc major pentru capitala țarii. Luând drept bază de comparație cutremurul din 1977, se poate constata că pierderile umane și cele materiale au reprezentat 90%, respectiv 70% din totalul acestora pe întreaga țară.
Ținând cont de faptul ca în municipiu se concentrează circa 10% din populație țării, mai mult de 15% din producția industrială, o mare pondere a activităților prestatoare de servicii, precum și principalele componente ale structurilor de stat și private, se poate afirma ca riscul seismic s-a mărit in ultimii ani”, menționează documentul.
O listă a clădirilor expertizate tehnic individual și încadrate în clase de risc seismic, arată că, la data de 17 aprilie 2026, în București există mai bine de 1.000 de imobile care sunt vulnerabile în cazul unui seism puternic. Cu toate astea, datele provin dintr-un eșantion incomplet. Conform acestuia, în Capitală există la acest moment:
- 415 clădiri în clasa de risc seismic 1 (RS I);
- 491 clădiri în clasa de risc seismic 2 (RS II);
- 157 clădiri în clasa de risc seismic 3 (RS III);
- 12 clădiri în clasa de risc seismic 4 (RS IV);
- 116 cladiri consolidate;
- 144 neîncadrate în categoria de urgențe sau clase de risc seismic corespunzatoare;
- 1458 încadrate în categorie de urgență, neîncadrate în clase de risc seismic corespunzătoare.
PAAR 2026: ce s-ar putea întâmpla la un cutremur major
Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru anul 2026 prezintă și scenariile din Concepția Națională de Răspuns Post-Seism, ediția din 2021. Documentul operativ oficial emis de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) analizează urmările posibile în cazul unor seisme de diferite magnitudini.
În cazul unui cutremur foarte puternic, cu magnitudinea cuprinsă între 7,4 și 8,1 Mw și adâncimea între 90 și 110 kilometri, produs în Vrancea, efectele ar urma să fie resimțite în 31 de județe și în Capitală. În acest context:
- La nivelul Bucureștiului ar putea exista între 838 – 33.569 de clădiri rezidențiale grav afectate,
- La nivelul județului Ilfov, ar putea exista între 739 – 19.234 de clădiri rezidențiale grav afectate.
Un alt scenariu este reprezentat de producerea unui seism în zona seismică Vrancea, cu o magnitudine de 7,4 și 7,7 Mw și la o adâncime de 130-150 de kilometri. Cutremurul ar urma să fie resimțit în 32 de județe și în București. În acest context:
- La nivelul Bucureștiului ar putea exista între 430 – 2.608 de clădiri rezidențiale grav afectate
- La nivelul județului Ilfov, ar putea exista între 362 – 2.448 de clădiri rezidențiale grav afectate.
Cel de-al treilea scenariu vizează producerea unui cutremur de aceeași magnitudine și la aceeași adâncime ca cel prezentat anterior, însă în zona seismică Buzău. Un astfel de fenomen natural ar fi resimțit în 30 de județe și în Capitală. În ceea ce privește pagubele produse:
- La nivelul Bucureștiului ar putea exista între 667 – 1.774 de clădiri rezidențiale grav afectate
- La nivelul județului Ilfov, ar putea exista între 550 -1.655 de clădiri rezidențiale grav afectate.
O zonă din București menționată în cadrul PAAR 2026 ca având un risc ridicat în cazul unui seism de o magnitudine mare este Centrul Istoric. Aceasta este vulnerabilă din pricina clădirilor vechi, care nu au fost consolidate și a căror structură de rezistență subrezită nu ar putea face față unui cutremur considerabil.
În ceea ce privește producerea unor cutremure de suprafață, în zone precum Făgăraș-Câmpulung, Câmpia Română sau Shabla, documentul indică că deși acestea se pot resimți în Capitală, posibilitatea ca ele să producă pagube este una foarte mică.
Pe lângă aceste date, documentul prevede și o serie de activități ce ar urma să fie desfășurate în cazul producerii unui cutremur. Acestea sunt:
- cercetarea raionului și delimitarea zonelor (construcțiilor) cu grad ridicat de pericol de către formațiunile de cercetare;
- amenajarea cailor de acces pentru salvarea victimelor, acordarea primului ajutor. trierea §i evacuarea populației și a bunurilor materiale;
- participarea la amenajarea și asigurarea funcționarea punctelor de adunare sinistrați;
- participarea la distribuirea ajutoarelor, asigurarea nevoilor de apă, hrană și medicamente;
- Acțiuni ale subunităților specializate pentru localizarea și înlăturarea urmărilor avariilor la rețelele de utilitate publică și stingerea incendiilor, precum și reabilitarea zonei;
- pe timpul intervenției se va avea în vedere permanent existența pericolului apariției unui dezastru complementar.
Cât de vulnerabilă este Capitala la inundații
PAAR 2026 precizează că Bucureștiul nu este un oraș ce prezintă, în general, un risc de inundații, acestea putând să apară doar în cazul unor accidente ale construcții hidrotehnice sau din pricina unor precipitații abundente. Astfel că, ruperea barajului Lacul Morii, care are rol de apărare împotriva inundațiilor, ar putea afecta orașul.
La fel și în cazul barajelor de pe râul Colentina. Documentul identifică o serie de scenarii care au produce inundații. Acestea sunt:
- ruperea barajului Lacul Morii, avarii la construcțiile hidrotehnice de pe cursul râului Dâmbovița,
- ruperea barajului Străulești,
- ruperea barajului Grivița,
- ruperea barajului Herăstrau,
- ruperea barajului Florcasca,
- ruperea barajului Chitila,
- ruperea barajului Băneasa,
- ruperea barajului Tei;
- ruperea barajului Plumbuita,
- ruperea barajului Fundeni,
- precipitații abundente ce determina inundarea anumitor străzi și a clădirilor existente în zonă.
Hărțile de hazard în vigoare, realizate în cadrul Planul de Prevenire, Protecție și Diminuare a Efectelor Inundațiilor în perioada 2011-2014, au identificat principalele zone inundabile pentru râul Colentina. Acestea se află în Sectoarele 1 și 2 ale Bucureștiului și sunt următoarele:
- În Sectorul 1 – Străulești, Grivița, Băneasa, Herăstrău;
- În Sectorul 2 – Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon.
Cu toate că sistemul de canalizare al Capitalei este conceput să preia atât apele uzate, cât și apele pluviale, în anumite situații acesta nu reușește să facă față.
Cel mai recent astfel de episod a avut loc în noapte de 30 iunie spre 1 iulie, când o furtună de proporții a dus la inundarea mai multor artere și parcuri din Capitală. Mai mult decât atât, apa acumulată a ajuns chiar și în stația de metrou Piața Victoriei 2, care a fost nefuncționată pentru mai bine de 24 de ore.
Bilanțul final al Departamentului pentru Situații de Urgență menționează că un total de 1.089 copaci au căzut pe străzile din București din cauza furtunii. De asemenea, apa a intrat în 307 case, iar 456 de autoturisme au fost distruse. Un alt incident major a ajut loc în Sectorul, unde apa a inundat complet pasajul Poligrafiei și a transformat artera într-un adevărat lac.
Întregul document poate fi consultat la ACEST link.
