Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Thursday , 11 December 2025
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleȘtiriTransport

A fost semnat studiul de fezabilitate pentru drumul de mare viteză București-Giurgiu, care va stabili dacă va fi autostradă sau drum expres

28
drumul de mare viteză București-Giurgiu
Drumul de mare viteză București-Giurgiu

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat că a semnat joi contractul pentru studiul de fezabilitate privind drumul de mare viteză București-Giurgiu, prima șosea rapidă care se proiectează la frontiera României cu Bulgaria.

Contractul a fost semnat cu asocierea de firme Activ Proiectare Infrastructură S.R.L. (liderul Asocierii)- Emay Uluslararasi Muhendislik ve Mușavirlik Anonim Șirketi.

Ce face studiul de fezabilitate pentru drumul de mare viteză București-Giurgiu

CNIR va plăti 33 milioane de lei, urmând ca studiul să fie gata, conform contractului, în 18 luni, din care 16 luni pentru realizarea studiului, respectiv două luni pentru asistență tehnică necesară pregătirii contractului pentru proiectare și execuție.

,,Am semnat astăzi, contractul pentru realizarea Studiului de Fezabilitate al Drumului de mare viteză București-Giurgiu, primul obiectiv major de infrastructură rutieră care se proiectează la frontiera cu Bulgaria.

Studiul de Fezabilitate va stabili variantele de traseu, profilul drumului de mare viteză (autostradă sau drum expres), structura și conexiunile cu alte obiective de investiții, precum viitorul Pod peste Dunăre Giurgiu-Ruse.

Este un obiectiv în care am avut în vedere, încă de la început, realizarea unor proiecte complementare precum amenajarea unei piste olimpice de canotaj, cât și posibilitatea implementării prin parteneriat public-privat, aspecte ce sunt de natură să crească competitivitatea proiectului pentru obținerea finanțărilor europene”, a declarat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.

Acest contract include elemente inovatoare, precum utilizarea BIM (Building Information Modeling) echiparea instalațiilor de foraj pentru studiul geotehnic cu sisteme GPS și camere care permit urmărirea lucrărilor în timp real, a anunțat CNIR.

CITEȘTE ȘI: EDITORIAL | Factura corupției se plătește în ore pierdute în trafic, frig în case, boli de inimă și de plămâni. Prescripția lor este condamnarea noastră

Studiul de fezabilitate s-a scumpit

Contractul pentru studiul de fezabilitate al drumului de mare viteză A5 București-Giurgiu a fost semnat cu o valoare majorată cu peste 350.000 de euro. Reevaluarea ofertelor, cerută de Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), a schimbat câștigătorul inițial și a scumpit proiectul de la 31,2 milioane de lei la 33 de milioane de lei.

Inițial, pe 9 mai 2025, Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a atribuit contractul asocierii SC Proiect Construct Regiunea Transilvania (lider) și Roads Design, pentru o ofertă de 31,2 milioane de lei.

Anunțul a venit după o perioadă în care CNIR a analizat mai multe variante de traseu, inclusiv posibile conexiuni cu viitoarea autostradă A6 București-Alexandria și autostrada A1 București-Pitești.

CITEȘTE ȘI: A5 București-Giurgiu | Studiul de fezabilitate s-a scumpit cu 350.000 de euro după reevaluarea ofertelor. Ar urma să fie gata în 2027

Ce face o pistă olimpică de canotaj

,,În România, nu există nicio pistă de canotaj amenajată la standarde internaționale în adevăratul sens al cuvântului. Pentru acest proiect, am luat legătura cu președinta Agenției Naționale pentru Sport, doamna Elisabeta Lipă, și am primit detaliile tehnice necesare amenajării unei piste de canotaj.

Noi, în Caietul de sarcini pentru realizarea Studiului de Fezabilitate al drumului de mare Viteză București-Giurgiu (Autostradă/Drum Expres) am prevăzut cerințe pentru a putea determina anumiți parametri, să vedem la ce adâncime este pânza freatică și cum am putea asigura dimensiunile unei astfel de piste de canotaj.

În momentul în care stabilim că vom putea face proiecte complementare, drumul de mare viteză București-Giurgiu și pista de canotaj de lângă traseul acestuia, vom putea merge la Comisia Europeană pentru a le prezenta.

Practic, nu facem doar o groapă, ci pe amplasamentul unei gropi de împrumut se poate amenaja o pistă de canotaj.

În Caietul de sarcini pentru Studiul de Fezabilitate au fost incluse cerințe specifice precum mai multe foraje geotehnice și piezometre pentru a putea determina nivelul pânzei freatice și cât variază, să avem condițiile pentru a determina dacă se pretează pentru amenajarea unei piste de canotaj”, a explicat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.

CITEȘTE ȘI: Noutate pe drumul de mare viteză București-Giurgiu: va avea o pistă olimpică de canotaj

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.