Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.

BdB e un proiect marca Funky Citizens
Susține Buletin de București Susține

Mediu

Stațiile oficiale de monitorizare a calității aerului din Capitală, abandonate de Ministerul Mediului. Din 2022, rețeaua a rămas fără filtre iar Guvernul nu poate raporta datele de peste iarnă către Uniunea Europeană

Stațiile oficiale de monitorizare a calității aerului din Capitală, abandonate de Ministerul Mediului. Din 2022, rețeaua a rămas fără filtre iar Guvernul nu poate raporta datele de peste iarnă către Uniunea Europeană

Rețeaua de Monitorizare a Calității Aerului a rămas fără filtre și nu a monitorizat gravimetric PM10 și PM2,5 în București, începând cu luna noiembrie 2022, transmite Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis. Într-un răspuns oficial, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor recunoaște că nu a alocat finanțare pentru funcționarea rețelei naționale. Astfel, statul român nu va putea raporta conform legii datele de referință pentru PM10 către Uniunea Europeană.

Stațiile oficiale de monitorizare a calității aerului din București nu au putut culege date gravimetrice, adică date de referință, pentru pulberile PM10, în 2022, pentru mai multe perioade de timp. „Pentru anul 2022 datele lipsesc în totalitate pentru intervalul 21.11.-31.12.2022, iar în 2023 doar 4 stații afișează date gravimetrice pentru PM10 și numai în intervalul 17.01.2023- 26.02.2023. Restul stațiilor sunt pe 0. Ministerul Mediului este responsabil de lipsa acestor date”, transmite Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis.

Potrivit unui răspuns al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, „la sfârșitul lui 2022 s-au terminat fondurile necesare achiziționării filtrelor de cuarț pentru efectuarea măsurătorilor concentrațiilor de particule PM10 și PM2,5 prin metoda de referință, respectiv cea gravimetrică“.

Metoda gravimetrică de analiză a particulelor în suspensie PM10 și PM2,5 se referă la analiza de laborator a acestora, analiză ce se face pe baza filtrelor instalate la stațiile de măsurare. Ea este metoda de referință în sensul că, pe baza ei se validează datele înregistrate prin celelalte metode de măsurare, cum este metoda laser.

„Având în vedere situația în care se află Bucureștiul este incredibil dezinteresul manifestat de către Ministerul Mediului pentru funcționarea și așa puținelor stații de monitorizare a calității aerului de pe teritoriul orașului, numai 7 la număr. Practic, neavând date gravimetrice pentru o perioada atât de mare de timp și, culmea, fix în perioada cu cele mai multe episoade de poluare, nu putem valida restul datelor și, practic nu putem raporta conform legii către CE”, explică Oana Neneciu, director executiv Ecopolis.

În 2023, conform rapoartelor extrase din site-ul www.calitateaer.ro trendul continuă, doar 4 stații afișând date gravimetrice pentru PM10, pentru o perioadă scurtă de timp, respectiv 17.01.2023-26.02.2023, restul stațiilor fiind pe 0 la categoria date gravimetrice. Stațiile care au 0 date gravimetrice în 2023, până în prezent sunt: B2, B4 și B6 (închisă).

Arc peste poluare       

În 2020, Buletin de București dezvăluia că anvergura poluării aerului din Capitală este ținută la sertar de autorități. Nu doar Primăria Generală încearca să țină ferit de ochii lumii gradul ridicat de poluare din Capitală, ci și Ministerul Mediului.

În episodul 11 al seriei de investigații “Marea Mușamalizare a Aerului din București (XI) | Cum ascunde Ministerul Mediului dimensiunea poluării din Capitală” am prezentat cum instituția guvernamentală a refuzat să transmită ultimul raport comandat privind calitatea aerului din București. În schimb, a furnizat aceleași date din raportul PMB, realizat cu mai bine de un an și jumătate înainte, despre care Buletin de București scrisese deja aici.

Citește despre Marea Mușamalizare a Aerului din București

Autor

  • Cătălin Doscaș

    Reporter și redactor-șef la Buletin de București. Face presă de la 15 ani, când a debutat în media locală din Tecuci, și a parcurs de-a lungul a peste două decenii toate formatele jurnalistice: presă scrisă, radio, online și televiziune. În București, s-a format în redacțiile de știri radio ca reporter de teren, redactor și prezentator (StudentFM, NaționalFM, Radio Total, Smart FM) și a coordonat editorial postul Realitatea FM, înainte de a trece în presa online, ca editor la B365.ro, pe subiecte de administrație a Capitalei.

    Din 2012 a lucrat în televiziune, mai întâi la Realitatea TV, ca reporter pe zona socială, editor de știri și reporter special în cadrul emisiunii de anchete „Reporterii Realității”, iar apoi în secția de Investigații a Digi24, unde a documentat dosare despre devalizarea patrimoniului public în campania „România furată”.

    În 2017 s-a alăturat, ca reporter special, echipei inițiale care a transformat tabloidul Libertatea în cotidian generalist și de investigație.

    Este jurnalist la Buletin de București din 2019, unde urmărește banii publici, proiectele de infrastructură și deciziile din administrația București-Ilfov.

    După ce a preluat și coordonarea Buletin de București ca redactor-șef, în iunie 2023, fără a renunța la munca de reporter, investigațiile pe care le-a semnat și editat alături de echipă au câștigat, în ani consecutivi (2024–2026), Premiile I, II și III la categoria „Presă locală” a Galei Superscrieri.

Etichete

Susține Buletin de București

Susține Buletin de București pentru investigații, reportaje și știri locale.

Susține BdB

Newsletter BdB

Bucureștiul, explicat pe înțelesul tău.

Cele mai importante știri, investigații și povești din oraș, alese de redacție și trimise direct la tine în inbox.