Lucrările pentru modernizarea șinei de tramvai de pe strada Armand Călinescu au scos la iveală o bucată din istoria orașului, din vechiul București, care continuă să își facă simțită prezența și refuză să rămână îngropat în betoane.
Fundații, bucăți de scări, structuri de evacuare a apelor și elemente dintr-un vechi sistem de încălzire a locuinței, sunt printre descoperirile făcute de arheologi în urma cercetărilor efectuate pe șantierul lotului 5.
Acesta este cel de-al doilea șantier din Capitală care a scos la iveală recent elemente importante din trecutul Capitalei, după cel de la Unirii. Aici, în luna septembrie 2025, în contextul lucrărilor de punere în siguranță a planșeului Unirii, constructorii au dat peste structuri vechi, construcții realizate cu sute de ani în urmă.
Asemenea construcțiilor găsite sub Planșeul Unirii, care nu au rămas la vedere pentru locuitori și turiști, nici cele de pe Strada Armand Călinescu nu vor putea fi văzute de trecători în viitor. Aici, spre deosebire la cele de la Unirii care au fost excavate, arheologii au propus conservarea.
Cu toate că elementele unor vechi construcții din oraș au fost descoperite pe aproape tot traseul liniei de tramvai de pe Strada Armand Călinescu, doar o parte dintre acestea urmează să fie conservate, având în vedere importanța pe care o reprezintă pentru istoria Capitalei, după cum se precizează într-un răspuns oferit de Direcția pentru Cultură a Municipiului București pentru Buletin de București.
Rămășițe alea Bucureștiului din secolul XIX
Lucrările la Lotul 5 pentru modernizarea șinelor de tramvai se întinde pe 1,8 kilometri, din Mântuleasa, Paleologu, Vasile Lascăr, Lizeanu și până la Intrarea Vagonului, și au început în aprilie a acestui an.
Cu toate astea, în luna august, Primăria Capitalei anunța că acestea au fost sistate din cauza descoperirilor făcute în urma săpăturilor.
Astfel că, au fost demarate cercetări arheologice preventive la fața locului, pentru a determina dacă cele descoperite reprezintă o parte importată din istoria orașului. În urma acestora, s-a determinat că elementele de construcții descoperite în urma săpăturilor pentru modernizarea șinelor de tramvai datează din secolele al XIX-lea si al XX-lea.
Aceste structuri pot fi corelate cu imobile documentate, ce apar în hărțile vechi ale Bucureștiului, și oferă o perspectivă despre modul în care era configurată zona înainte de transformările urbanistice ce au avut loc în Capitală în secolul trecut.
„Au fost identificate și documentate vestigii aparținând mai multor etape de ocupare și transformare a acestui sector al Bucureștiului, în cursul secolelor al XIX-lea si al XX-lea. O parte dintre structurile descoperite pot fi corelate cu imobile reprezentate pe documentele cartografice istorice, constituind mărturii materiale ale vechii configurații parcelare și ale evoluției fondului construit anterior transformărilor urbanistice din secolul al XX-lea”, se arată în răspunsul oferit pentru BdB de către Direcția pentru Cultură a Municipiului București.
Buletin de București a prezentat, într-un material anterior, hărțile vechi ale zonei. Conform acestora, pe traseul actualei străzi Arman Călinescu se aflau locuințe, grădinițe și alte construcții.
În acest context, arheologii au propus ca o parte dintre elementele identificate pe acest șantier să fie protejate. Cele mai importante construcții sunt cele descoperite pe segmentul cuprins între Bulevardul Carol I și Strada Săgeții. În urma cercetării, s-a stabilit că merită să fie conservate doar elementele aparținând clădirilor 1, 3, 5 și 6.
„Având în vedere vechimea și relevanta acestor vestigii pentru reconstituirea evoluției urbane a zonei, se propune protejarea structurilor atribuite Clădirilor 1, 3, 5 și 6, în limitele în care acestea au fost identificate în suprafața cercetată.”
Pai precis, este vorba despre elemente ale unor beciuri, rămășite ale unor scări, ziduri ale construcțiilor și ceea ce pare să fie parte dintr-un fost sistem de încălzire al unei clădiri.
Reporterii Buletin de București au mers în zona sitului arheologic din Capitală și au fotografiat elementele propuse pentru conservare, conform propunerilor făcute de arheologi. Iată cum arată acestea:
Conservate, dar nu vizibile pentru trecători
Conservarea elementelor descoperite sub șina de tramvai nu înseamnă că acestea vor putea fi văzute de către trecători. Cu toate că vor fi luate o serie de măsuri care să împiedice distrugerea acestora în timp, ele vor fi ingropate la loc.
Astfel că, acestă bucată din istoria orașului va putea fi văzută doar în fotografii, sau la următoarele lucrări ce necesită realizarea unor săpături în zona respectivă.
Conform răspunsului oferit de Direcția pentru Cultură a Municipiului București, pentru protejarea elementelor din subteran, arheologii propun ca, într-o primă etapă, acestea să fie acoperite cu nisip, apoi cu un strat de geotextil.
Peste acestea se va pune un strat de pământ. Astfel, vechile construcții nu vor intra în contact cu materialele folosite pentru reabilitarea șinei de tramvai din zonă.
„Măsurile de protecție vor consta în acoperirea zidurilor, în prima etapa cu 10 cm de nisip, apoi cu un strat de geotextil, urmând de depunerea altui strat de pământ, astfel încât vestigiile să fie izolate de materialele utilizate în cadrul lucrărilor de reabilitare și să fie protejate împotriva deteriorărilor mecanice.
Acoperirea se va realiza controlat, fără intervenții care sa afecteze integritatea structurilor păstrate și cu respectarea condițiilor tehnice de protecție stabilite pentru acestea. Prin aplicarea acestor măsuri, structurile arheologice menționate vor putea fi conservate în situ, fără a împiedica realizarea lucrărilor de reabilitare a sistemului rutier”, se propune în Raportul de Cercetare Arheologici Preventivă, după a transmis Direcția de Cultură a Municipiului București în răspunsul pentru BdB.
CITEȘTE ȘI Chestionar pentru spațiile verzi din Sectorul 6. Locuitorii pot propune soluții pentru amenajare
Nu toate descoperirile vor fi protejate
Conform reportului realizat de colectivul de cercetare alcătuit din arheologul expert dr. Theodor Ignat și arheologii specialiștii dr. Ioana Manea și dr. Raluca-Iuliana Moței, nu toate elementele descoperite vor fi conservate.
Pentru o parte dintre ele, cele care fac parte din construcții mai recente, relevanța istorică nu justifică protejarea lor, conform documentelor puse la dispoziția redacției.
În răspunsul transmis BdB se menționează că nu vor fi conservate elementele ce fac parte din clădirile 2, 4 și 7.
- În ceea ce privește clădirea 2, structurile aparțin, conform arheologilor, unei construcții ridicate în cursul secolului al XX-lea.
- Structurile din cadrul clădirii 4 aparțin, de asemenea, unei construcții din secolul al XX-lea, ce au fost documentate pe planurile topografice din perioada 1962-1978. Este vorba despre într-o scară de acces păstrată parțial și amenajările asociate acesteia.
- Când vine vorba elementele ce fac parte din clădirea 7, raportul arată că acestea fac parte dintr-un colț de zidărie, asociat probabil unei anexe.
Pe lângă acestea, au fost descoperite și amenajări cu posibil rol de colectare și evacuare a apelor, precum și alte structuri edilitare din secolul XX. Acestea au fost fragmentate, în timp, ca urmare a introducerii instalațiilor moderne și de lucrările de sistematizare urbană.
„Având în vedere caracterul fragmentar, starea de conservare și informațiile obținute prin documentarea arheologică, se considera că, pentru structurile menționate, nu se justifică impunerea unor măsuri suplimentare de conservare în situ, care ar condiționa continuarea lucrărilor de reabilitare a sistemului rutier”, este recomandarea transmisă de arheologi, conform Direcției pentru Cultură.
Iată câteva dintre elementele descoperite, dar care nu vor fi conservate:
Săpăturile de pe strada Armand Călinescu, supravegheate de arheologi
Având în vedere descoperirile făcute pe Strada Arman Călinescu, dar și posibilitate dezgropării ulterioare a unor construcții vechi, raportul recomandă ca lucrările ce implică săpături în zonele care nu au fost investigate de către arheologi să fie executate sub supravegherea specialiștilor.
Astfel că, dacă sunt scoase la iveală noi bucăți din istoria orașului, există posibilitatea ca lucrările să fie, încă o dată întrerupte pentru cercetări.
„Având în vedere existenta unor structuri aparținând mai multor etape constructive și posibilitatea identificării unor situații arheologice neprevăzute, se recomandă ca lucrările care implica săpături suplimentare în zone neinvestigate arheologic să fie realizate cu supraveghere arheologica. În cazul descoperirii unor noi vestigii, lucrările din zona respectiva vor fi întrerupte temporar, în vederea evaluării și documentarii acestora și a stabilirii măsurilor necesare de protecție”, se recomandă prin Raportul de Cercetare Arheologici Preventivă, după cum se arată în răspunsul transmis de Direcția de Cultură a Municipiului București.
În această situație, echipele de muncitori se vor concentra în zona ce a fost deja efectuate cercetările necesare pentru stabilirea importanței elementelor descoperite.
Direcția de Cultură a mai transmis și că documentația urmează să fie analizată în ședința Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice Nr. 1 care va da o rezoluției în ceea ce privește propunerile transmise de specialiști în raport.
