Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Monday , 25 November 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
Mediu

Licitația de senzori de la Ministerul Mediului, “în aer” din cauza caietului de sarcini: “În loc să ne concentrăm pe rezultate demonstrate în laborator, ne concentrăm pe cerințe exotice”

126

Licitația pentru 50 de senzori de măsurare a particulelor în suspensie PM10, pe care autoritățile vor să-i adauge la Rețeaua Națională de Monitorizare a Calitatății Aerului(RNMCA), are toate șanse să fie tergiversată din cauza documentației întocmite de Ministerul Mediului. Spre deosebire de produsele de pe piața liberă, aspectele tehnice impuse prin caietul de sarcini sunt catalogate drept “exotice” de principalul producător autohton de senzori care a și refuzat să participe la licitație din acest motiv. În schimb, singura firmă care s-a înscris în competiția aflată acum în faza de evaluare și calificare tehnică este specializată în soluții software și nu a produs până în prezent un astfel de dispozitiv. Mai mult, la această oră, nu există un termen clar pentru implementarea propriu-zisă și darea în folosință a tuturor echipamentelor pe care Ministerul Mediului vrea să le adauge la RNMCA. 

Lansată pe 12 decembrie, licitația pentru “Furnizare echipamente suplimentare de monitorizare a calității aerului necesare în vederea creșterii gradului de măsurare și de informare a publicului în timp real privind calitatea aerului înconjurător” a fost organizată abia după ce Ministerul Mediului s-a consultat cu specialiștii în domeniu din România, de la producători și până la activiștii de mediu.

Printre aceștia s-a numărat și Radu Motisan, un tânăr antreprenor din Timișoara, care a fondat o rețea globală de senzori de monitorizare a calității aerului – uRAD Monitor.

Rețeaua uRAD Monitor numără la nivel național aproape 1.000 de senzori de monitorizare a calității aerului.

În România, aceasta a ajuns să numere aproape 1.000 de aparate, care, în funcție de model, monitorizează de la niveluri de radiații și compuși volatili organici, până la PM 1, PM 2.5 și PM 10, adică microparticulele care arată un nivel standardizat de poluare.

Surpriza a venit odată cu caietul de sarcini care a fost complet rupt de realitate văzută după acea consultare a pieței. Din moment ce faci o consultare de piață și tu pui niște cerințe exotice, automat nu vorbim decât de două variante. Ori nu vrei să participe nimeni sau ai în gând un produs pe care tu îl vrei și atunci tu pui niște cerințe care să se potrivească cu acel produs”, a declarat pentru Buletin de București, Radu Motisan.

in Munchen, la Innovation World Cup Series https://www.uradmonitor.com/iot-wt-innovation-world-cup/

Posted by Radu Motisan on Wednesday, 7 February 2018

Senzori cu tichie de mărgăritar

Spre deosebire de produsele de pe piața liberă, adică senzori compacți, conectați wireless la internet, și care pot transmite date în timp real către un server central care păstrează toate informațiile, Ministerul Mediului dorește ca senzorii să fie prevăzuți cu ecran, panou fotovoltaic, memorie internă pentru doi ani și priză pentru internet.

Asta în timp ce, potrivit caietului de sarcini, cei 50 de senzori de monitorizare a calității aerului trebuie să “asigure obținerea în timp real și în condiții de eficiență economică a informațiilor privind concentrațiile de poluanți din aer, într-un număr extins de puncte de monitorizare”.

Vorbim despre niște cerințe absurde. În loc să ne concentrăm pe calitatea senzorilor, pe rezultate demonstrate în laborator, ne concentrăm pe cerințe care sunt absurdități din punct de vedere tehnic. Prin activitatea mea de vreo patru ani încoace am avut grijă să monitorizez cam toate produsele prezente pe piață și vă pot spune că niciunul dintre aceste produse nu se pliază pe aceste cerințe interesante din caietul de sarcini”, mai spune fondatorul uRAD Monitor.

Cei 50 de senzori pentru PM10 fac parte dintr-un lot estimat la 250 de mii de lei. În total, cele patru loturi sunt evaluate la 9.898.000 milioane de lei și presupun:

  • Lotul 1 (3.000.000 lei)30 de sisteme de măsurare PM 2.5 și PM10 gravimetrice
  • Lotul 2 (6.248.000 lei)4 autolaboratoare cu:
– Analizor pentru dioxid de sulf și hidrogen sulfurat
– Analizor pentru oxizi de azot și amoniac
– Analizor CO
– Sisteme automate de măsurare pentru determinarea concentraţiei de particule în suspensie fracția PM10 și PM2,5
– Sistem pentru determinarea compușilor organici volatili din aer
– Stație meteo
– Sistem de control și achiziţie de date (data logger și software)
– Dispozitiv modem 3G/4G Router WiFi –
  • Lotul 3 (250.000 lei)50 de senzori cu tehnologie laser pentru măsurarea particulelor în suspensie PM10
  • Lotul 4 (400.000 lei)1 aplicație pentru telefonul mobil.

Senzația senzorului prototip

Până acum, pentru Lotul 3 s-a înscris o singura firmă. Life Is Hard S.A. este din Cluj și este specializată în soluții software integrate.

Compania licitează, pe lângă furnizarea celor 50 de senzori pentru PM 10, și pentru realizarea aplicației de mobil care va integra toate datele Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului.

Portofoliul companiei numără însă doar programe de guvernare locală, comerț electronic și soluții integrate de business pentru telecomunicații.

Cum pe site-ul companiei nu există niciun produs fizic, ci doar soluțiile software dezvoltate, Buletin de București a luat legătura cu reprezentanții societății pentru a afla dacă există măcar un prototip de senzor pentru monitorizarea calității aerului.

Înființată în 2004, Life Is Hard S.A. are o experiență vastă doar în domeniul software.

Noi am dezvoltat sisteme de senzoristică de parcări și alte sisteme smart pe care încă nu le-am uploadat pe site. Pe parte de senzoristică avem parteneriate cu companii din Franța care oferă astfel de soluții. Pe partea de mediu lucrăm în continuare și avem senzori pe care îi testăm în momentul de față. Aceste sisteme funcționează prin niște protocoale de comunicare. Că este senzor de mișcare, ca este senzor de parcări, că este senzor de aer, toți funcționează după același principiu. Am expus caietul de sarcini partenerilor noștri din zona hardware și ne-au confirmat că sunt capabili să-i producă. Sunt parteneri din Franța cu care derulăm mai multe proiecte”, a explicat pentru Buletin de București, Anca Goron, expert pe proiecte smart de la Life Is Hard.

O promisiune încețoșată

 Pe 13 noiembrie 2020, cu o lună înainte de lansarea licitației, fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a anunțat, în urma unei ședințe de lucru cu primarul general Nicușor Dan, o serie de măsuri pentru limitarea poluării aerului din Capitală.  

În scurt timp vom avea cea mai mare extindere a rețelei de măsurare a calității aerului din istoria Capitalei, respectiv de la 8 puncte de măsurare, vom ajunge la 85 de puncte de măsurare a calității aerului.  Bucureștenii vor ști foarte clar din informații certe și precise cum stăm cu poluarea aerului. De la momentul în care am semnat contractele, în șase luni de zile vom avea și stațiile instalate și punctele de măsurare și senzorii și aplicația de mobil definitivată. Sperăm ca în 2021 sa avem acces la toate aceste date”, spunea fostul ministru al Mediului.

Fostul ministrul al Mediului, Mircea Fechet, alături de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, după întâlnirea de lucru din 13 noiembrie 2020.

Cât privește eventualele sincope ale licitației organizată de Ministerul Mediului, directorul executiv al Ecopolis și coordonatorul Aerlive.ro, Oana Neneciu, susține că expunerea în rândul populației a situației reale a poluării din Capitală nu reprezintă o prioritate sinceră a autorităților.  

Licitația este oricum prost făcută. Pe lângă multe altele, este necesar ca autoritățile publice locale să fie sprijinite în implementarea planurilor locale de reducere a poluării si, poate mai important decât atât, personalul din agențiile de protecție a mediului, locale și centrale ar trebui să beneficieze de programe de instruire în vederea bunei gestionări a acestor rețele. Să nu uitam, de asemenea, ca este absolut necesar sa avem un sistem național de comunicare a datelor. Ce s-a întâmplat până acum? E evident că nu s-a vrut să avem datele reale pe subiectul calității aerului”, spune Oana Neneciu.

La rândul său, Radu Motisan, care a furnizat în 2019 echipamentele necesare înființării rețelei Aerlive.ro, crede că licitația pentru lotul celor 50 de senzori nu poate fi dusă la bun sfârșit în aceste condiții.

Cel mai probabil licitația pentru lotul 3 va fi refăcută pentru că nu poate fi respectat caietul de sarcini. Vorbim de o cerință de participare care include demonstrarea experienței similare. Adică trebuie demonstrat că în cuantumul pentru care se licitează, s-au vândut produse din portofoliul firmei de aceeași valoare“, conchide fondatorul uRAD Monitor.  

Până la această oră, Ministerul Mediului e venit deja cu trei clarificări din oficiu la documentația de atribuire lansată pe 18 decembrie. Acum, licitația se afla încă în faza de evaluare și calificare tehnică deși termenul de 28 februarie, ora 18:00, a fost depășit.

Clarificările din oficiu transmise în SEAP de către reprezentanții Ministerului Mediului vin să compleze specificațiile prevăzute inițiat în caietul de sarcini.

După această etapă urmează evaluarea financiară, deliberarea și atribuirea celor patru loturi din contract. Până la implementare propriu-zisă, darea în folosință a noilor echipamente de monitorizare a calității aerului și integrarea lor în Rețeaua Națională mai există și posibilitatea legală a contestațiilor în instanță.

FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea

scris de

Cătălin Doscaș

Lucrează în mass-media de la vârsta de 15 ani când a publicat primele articole în presa locală din Tecuci. Ulterior, a lucrat în redacţii de radio ca reporter, redactor şi prezentator (StudentFM, NaţionalFM, Radio Total, Smart FM) unde a acoperit domeniille politic, economic, social şi externe. Ulterior a fost editor-coordonator al postului Realitatea FM. Experienţa în jurnalismul on-line a dobândit-o la portalul B365.ro unde a fost editor. În 2012 s-a angajat în televiziune. La RealitateaTV a fost, pe rând, reporter la secţia Social, reporter special la emisiunea de reportaje şi anchete „Reporterii Realităţii” dar şi editor al jurnalelor de ştiri. Ulterior a făcut parte din secţia de Investigaţii de la Digi24 şi a lucrat la campania „România furată”. A revenit în presa scrisă în 2017 ca reporter special în cadrul unui proiect de repoziționare a tabloidului Libertatea în cotidian generalist. În prezent, are 37 de ani şi este reporter și redactor-șef Buletin de București.

pe același subiect