Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Saturday , 25 July 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
AnalizăArticoleFeatured

Reacțiile din online în cazul Pașca și a caselor pentru bătrâni confirmă neîncrederea generalizată a românilor în stat | Analiză Funky Citizens

7
cazul Pașca
Foto: Inquam Photos / George Calin

Analiza Funky Citizens în cazul Pașca a pornit de la ipoteza unei polarizări în jurul cazului centrelor de la Dumbrava. Datele au infirmat această ipoteză: românii nu sunt împărțiți în două tabere egale, ci uniți într-o neîncredere aproape unanimă față de instituții, precizează raportul organizației.

Indiferent cine scrie despre cazul Pașca, avocatul familiei, o jurnalistă sau un fost premier, ostilitatea publicului se descarcă în același loc: statul, presa, justiția. 

Funky Citizens a monitorizat spațiul online românesc între 29 iunie și 13 iulie 2026 – două săptămâni marcate de criza de guvernare și de ancheta DIICOT privind centrele de îngrijire administrate de Viorel Pașca în județul Bihor.

„Ne-a interesat ce a discutat publicul, cum a circulat informația și cât din vizibilitatea ei a fost organică. Am colectat și analizat:

  • 696.202 postări în limba română de pe platforma Facebook pentru temele dominante ale perioadei și tiparele de diseminare;
  • 4.857 de postări dedicate cazului azilelor din Bihor, analizate din perspectiva sentimentului;
  • 7.000 de comentarii de pe Facebook, de la cele mai populare postări despre caz, analizate din perspectiva ostilității: cât de frecventă este, către cine se îndreaptă, ce formă ia;
  • evenimentele de diseminare sincronizată – conturi care publică postări identice în intervale de câteva minute – pentru a separa reacția autentică de amplificarea coordonată”, menționează Funky Citizens.

CITEȘTE ȘI: Cronica unui oraș care se scufundă. Cel puțin șapte surpări de asfalt majore în Bucureștiul numai în 2026

La ce concluzii a ajuns analiza Funky Citizens în cazul Pașca

Cine este atacat depinde de tabăra percepută; cum este atacat diferă după gen. Autorii percepuți ca favorabili lui Pașca sunt aproape ocoliți de ostilitatea directă: avocatul familiei este vizat de doar 2,5% dintre comentariile ostile de la propria postare, deputatul care a contestat relatările — de 8,4%. Autorii percepuți ca ostili devin ei înșiși ținta: jurnalista — 90,3% și 84,6%, fostul premier — 88,3%.

Rata cea mai ridicată de atacuri strict personale apare la un bărbat, politician (75,9%); dar stereotipurile de gen, insultele sexualizate și formulele de dezumanizare apar exclusiv la adresa jurnalistei”, menționează Funky Citizens.

Ostilitatea se concentrează asupra instituțiilor, indiferent de sentimentul postării în sine. Publicul nu este împărțit în două tabere comparabile. Este divizat doar în privința lui Viorel Pașca; dar față de instituții, ostilitatea este aproape unanimă. La postarea avocatului familiei Pașca, 97,5% dintre comentariile ostile atacă alte ținte decât autorul: statul, alte persoane implicate, presa, justiția.

La postările jurnalistei care a documentat cazul, direcția se inversează: 90,3%, respectiv 84,6% dintre comentariile ostile o vizează pe ea, dominate de atacuri la persoană. La postarea lui Marcel Ciolacu, 88,3% dintre comentariile ostile îl vizează pe autor. Chiar și la o postare neutră, informativă (Oradea24.ro), majoritatea comentariilor sunt negative — îndreptate spre presă și stat, nu spre Pașca. Axa reală a conflictului nu este pro/anti-Pașca; este cetățeni versus instituții.

În medie, aproximativ 13% din expunerea publică a unei narațiuni online (din corpusul de date studiat) provine din republicarea coordonată a acelorași mesaje — iar pe temele politice și instituționale, ponderea urcă spre o cincime . 395 de conturi au generat 173 de evenimente de diseminare sincronizată – postări identice publicate în intervale de până la 5 minute – doar pe subiectul cazului Pașca. Peste jumătate din aceste legături de coordonare s-au concentrat într-un interval de 3 ore și 25 de minute, pe 1 iulie.

Amplificarea artificială țintește exact temele care divizează. Cea mai puternică amplificare apare la securitate și apărare (21,92%), guvernare (21,17%), război și geopolitică (21,12%), UE și NATO (20,60%) și justiție și corupție (19,65%) (procentele reprezintă ponderea expunerii temei obținută prin mesaje diseminate verbatim) – deși conținutul dominant al perioadei a fost cel social și emoțional: familie, tragedii, sănătate.

Tiparul este consecvent în datele noastre: cu cât o temă are potențial de a divide opinia publică, cu atât atrage mai multă republicare coordonată/ amplificare.

Cazul a fost relatat preponderent informativ, dar comentat cu furie. Din cele 4.857 de postări despre caz, 73,52% au avut un ton neutru și doar 13,47% negativ. În comentarii, raportul se inversează: aproape două treimi (61,94%) sunt negative. Postările au generat, în total, 1.919.395 de reacții, 385.978 de comentarii și 342.159 de distribuiri.

Citește analiza completă pe site-ul Funky Citizens.

Autor

scris de

Redacția Buletin de București

Buletin de București există din vara anului 2019.

pe același subiect

Monumentul lui Adrian Păunescu IICCMER
ArticoleMain

IICCMER cere retragerea monumentului dedicat lui Adrian Păunescu din Parcul Grădina Icoanei

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) solicită...

Două noi creșe se deschid în septembrie, în Sectorul 6. FOTO: PS6
ArticoleȘtiri

Două noi creșe se deschid în septembrie, în Sectorul 6

La începutul anului școlar 2026-2027, Primăria Sectorului 6 deschide două creșe noi....