Mai multe familii formate din persoane de același sex, căsătorite în alte state membre ale Uniunii Europene, au depus miercuri, 13 mai, cereri oficiale prin care solicită autorităților române transcrierea certificatelor lor de căsătorie în registrele de stare civilă din România. Concret, ei cer statului să respecte hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care obligă toate statele membre, inclusiv România, să recunoască certificatele de căsătoriile ale persoanelor queer încheiate în alte țări UE.
Demersul este susținut de Asociația Accept, organizație pentru drepturile persoanelor queer care activează în Capitală de mai bine de 20 de ani și care oferă asistență juridică familiilor implicate.
CITEȘTE ȘI: REPORTAJ | Voci de la Pride 2024: Cum este să fii queer în București?
Familie queer din București: Nu vor putea ignora la infinit familiile LGBT
La conferință au participat reprezentanți ai societății civile, avocați, membri ai comunității LGBTQIA+ și Avocatul Poporului, Renate Weber.
Printre cei prezenți s-au aflat Cristina și Jadwiga, un cuplu care locuiește în București și care s-a căsătorit în Spania. Cele două au povestit că s-au cunoscut în Capitală, au locuit împreună mai mulți ani, apoi s-au mutat în Spania, unde și-au oficializat relația în 2022.
În urmă cu o lună au revenit în București și spun că își doresc ca mariajul lor să fie recunoscut și în România.
„Ne dorim ca relația noastră și căsătoria noastră să fie recunoscute și aici”, au spus ele.
Cristina și Jadwiga au povestit că experiența lor de viață în București nu a fost marcată de incidente homofobe directe, însă au admis că au devenit mai confortabile să își exprime afecțiunea în public abia după anii petrecuți în Spania.
Cele două au locuit cinci ani acolo, mai întâi în Sevilla, apoi în Málaga, înainte să decidă să revină în București. Spun că alegerea a fost legată în primul rând de familie și de sentimentul de apartenență.
„Aici avem familie, avem prieteni. Ne-am simțit bine în Spania, dar cumva neintegrate social”, a spus Cristina. Jadwiga a completat că în Spania a simțit lipsa apropierii familiale pe care o are acum în București.
Întrebate cât de confortabil se simt să își arate afecțiunea în public, prin gesturi obișnuite precum ținutul de mână, cele două au spus că lucrurile s-au schimbat în timp.
„Mai confortabil acum. Dar a venit după niște ani și probabil și cu experiența din Spania, unde gesturile astea sunt absolut firești. Nu se uită nimeni, nu te întreabă nimeni”, a spus Cristina.
Ea a explicat că și acum există o anumită discreție în spațiul public.
Cele două spun că schimbarea de mentalitate vine lent, dar sunt de părere că România se află într-un proces de transformare, mai ales prin educație și vizibilitate publică.
„Nu mai putem ignora relațiile între persoane de același sex, fie ele oficiate sau neoficiate. Nu o să se mai poată ignora la infinit aspectul ăsta”, a spus Cristina.
Jadwiga a vorbit și despre diferențele dintre generații pe care le-a observat în Spania. Ea a povestit că, în perioada în care locuiau în Sevilla, au participat la întâlniri organizate de asociații LGBTQIA+ locale și au cunoscut tineri pentru care căsătoria între persoane de același sex reprezenta deja o normalitate.
„Ei aveau 20 de ani. Asta înseamnă că atunci când Spania a legalizat căsătoria între persoane de același sex, ei nici nu erau născuți. Pentru ei, asta este ceva normal”, a spus ea.
Întrebate ce mesaj au pentru tinerii queer din România, ele au spus: „Să continue cu răbdare, să spună adevărul lor și să fie cu inima sus”.
Avocat: Hotărârea obligatorie a CJUE trebuie implementată cu prioritate
Avocatele de la Accept au explicat că solicitările depuse miercuri se bazează pe o hotărâre pronunțată în noiembrie 2025 de CJUE, în cazul „Cupriak-Trojan vs. Mazowieckie Voivode”, pornit din Polonia.
Decizia CJUE obligă statele membre să recunoască administrativ căsătoriile între persoane de același sex încheiate legal în alte țări UE, atunci când aceasta este singura formă de protecție juridică care există.
Avocatele au susținut că România se află într-o situație similară cu cea a Poloniei și că autoritățile locale de stare civilă pot aplica direct hotărârea europeană.
„Obligativitatea hotărârii CJUE este prevăzută chiar în Constituția României, care spune că hotărârile europene trebuie implementate cu prioritate”, a explicat specialista.
Avocata Accept Anca Baltac a declarat că până acum au fost depuse șapte cereri de transcriere și că alte dosare sunt în pregătire.
Ea a spus că multe dintre familiile implicate sunt formate din români care au trăit ani de zile în străinătate și care vor să se întoarcă în țară fără să își piardă statutul familial.
Directorul executiv Accept, Victor Ciubotaru, a criticat faptul că autoritățile amână aplicarea unor decizii europene privind protecția familiilor LGBTQIA+.
„Realitatea este că oamenii merg la spital alături de partenerii lor și se confruntă cu probleme care le afectează viața. Acolo se vede, de fapt, care este protecția pe care statul le-o oferă”, a spus acesta.
Cum explică asociația colaborarea cu Avocatul Poporului, instituție pe care o consideră „blocată”
La conferință a participat și Avocata Poporului, Renate Weber, care a anunțat că se va adresa Parlamentului pentru eliminarea articolului din Codul Civil care interzice recunoașterea în România a căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în străinătate.
Conferința de miercuri a avut loc la doar două săptămâni după ce Accept cerea public „deblocarea urgentă a instituțiilor pentru drepturile omului prin numirea unui nou Avocat al Poporului și a unor membri competenți în Colegiul Director al Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)”.
În contextul în care, la eveniment a participat chiar Renate Weber, iar reprezentanții Accept au vorbit în termeni laudativi despre colaborarea cu instituția pe care aceasta o conduce, BdB i-a întrebat cum se împacă mesajele critice ale organizației cu relația actuală dintre cele două părți.
Florin Buhuceanu, fost membru Accept încă din anii ‘90, care a și condus asociația, a explicat că solicitarea se referă de fapt la „deblocarea numirilor” Avocatului Poporului și membrilor CNCD, care afectează funcționarea mecanismelor de protecție a drepturilor omului.
„Instituția Avocatului Poporului își exercită mai departe mandatul, având în vedere că doamna Weber și-l continuă”, a declarat Buhuceanu, care este în prezent membru al Partidului REPER.
La rândul său, Renate Weber a spus că mandatul său s-a încheiat în urmă cu aproape doi ani, însă legea o obligă să rămână în funcție până la depunerea jurământului de către un nou Avocat al Poporului.
„Nu faceți confuzie și nu puneți semnul echivalenței între o colaborare foarte bună pe care noi o avem cu Asociația Accept de mai mulți ani de zile și faptul că Asociația cere, cum este firesc, ca instituțiile unui stat de drept, cum este Avocatul Poporului, cum este CNCD, să funcționeze normal”, a declarat Weber.
Aceasta a adăugat că instituția pe care o conduce continuă să funcționeze, spre deosebire de CNCD.
„Noi funcționăm cu motoarele turate din plin, în vreme ce CNCD este blocat și nu mai funcționează”, a afirmat Avocatul Poporului.
O petiție pentru parteneriat civil a fost semnată de aproape 100.000 de oameni
În paralel cu demersurile privind recunoașterea căsătoriilor încheiate în alte state UE, mai multe organizații civice pregătesc depunerea în Parlament a unei petiții pentru adoptarea legislației privind parteneriatul civil. Inițiativa a strâns aproape 100.000 de semnături, potrivit organizatorilor.
Documentul este susținut de peste 85 de organizații civice și de mai multe personalități publice și cere Parlamentului adoptarea proiectelor legislative Pprivind parteneriatul civil.
Propunerile vizează recunoașterea legală a tuturor cuplurilor necăsătorite din România, atât heterosexuale, cât și formate din persoane de același sex.
În document sunt invocate hotărârea pronunțată de CEDO în cazul „Buhuceanu și alții vs. România”, decizia CJUE din cazul „Coman-Hamilton”, precum și două decizii ale Curții Constituționale a României.
Parteneriatul civil ar reglementa drepturi legate de moștenire, calitatea de aparținător, bunurile comune, asigurarea medicală, pensia de urmaș, șederea, violența domestică sau accesul la credite comune.
Petiția urmează să fie depusă în zilele următoare la Parlament și solicită Comisiei Juridice din Camera Deputaților să emită un raport favorabil pentru trimiterea proiectelor la vot în plen.
