Aproape că nu există deplasare prin București în care Alex Damian să nu remarce o neregulă, fie că este vorba despre o parcare amenajată fără autorizație, pe trotuar, sau un panou publicitar montat ilegal. Dar nu se limitează, ca majoritatea dintre noi, să observe și să treacă mai departe. Notează, face fotografii, se documentează, apoi trimite reclamații, sesizări, petiții către autoritățile competente.
Alex Damian a făcut până acum sute de reclamații despre neregulile întâlnite pe străzile Capitalei. Către Polițiile Locale ale primăriilor, către Poliția Națională, către diverse direcții și departamente. Foarte multe, poate prea multe, se lovesc de un zid. Dar unele, suficiente cât să-l determine să continue, au efecte: a contribuit la eliminarea a zeci de panouri publicitare ilegale sau la eliberarea trotuarelor ocupate abuziv de autoturisme.
Mai mult, Alex Damian predă despre implicare civică în cadrul atelierelor organizate de Centrul Român de Politici Europene, unde este director de programe. Crede că fiecare cetățean ar trebui să se implice activ în viața localității unde trăiește, pentru că doar așa autoritățile vor fi obligate să fie mai atente și mai reactive. Schimbarea vine doar dacă o împingem noi de la spate.
Buletin de București a discutat cu Alex Damian despre motivele pentru care a decis să se implice civic, despre piedicile puse de autorități, pentru a-i descuraja pe cetățenii activi, despre reușitele lui și despre micile schimbări care fac orașul mai prietenos cu locuitorii săi.
Buletin de București: Ai calculat vreodată câte reclamații ai depus împotriva diverselor nereguli și încălcări ale legilor pe care le-ai identificat în Capitală, de când ai început această activitate civică?
Alex Damian: Nu am calculat niciodată. În ultima perioadă sunt mai organizat și am niște excell-uri cu sesizările depuse. Probabil este vorba de sute de reclamații, sute de serizări.
Cum ai pornit în demersul acesta? Ce te-a determinat să depui reclamații, căci presupune totuși timp și efort, pentru a le scrie, pentru a le urmări, pentru a te certa cu instituțiile, pentru a face reveniri? Ai munca ta, ai viața ta, de ce ai pierde puținul timp liber pentru a încerca să schimbi lucruri în oraș?
Este o chestiune de implicare civică. Nu este nimic extraordinar aici. Pur și simplu sunt mici aspecte pe care autoritățile locale se fac că nu le văd și pe care le pot rezolva prin aceste sesizări și petiții, de la a elibera un trotuar ocupat de mașini până la a curăța un teren viran de gunoaie.
Din păcate, autoritățile uneori se fac că nu le văd și își permit asta și pentru că nu-i trage nimeni de mânecă. Așa că cetățenii își asumă munca asta de a face sesizări și petiții, de a mișca lucruri pe mici bucăți, dar care schimbă comunitatea. Desigur, asta înseamnă timp și bătaie de cap, dar este ceva ce ar trebui să facem cu toții.
Autoritățile se fac că nu le văd din corupție sau din incompetență?
De multe ori, este și indiferență, nu doar corupție sau incompetență. Și ține și de faptul că nu ies din birou, iar când o fac, au ajuns atât de toleranți cu neregulile, încât nici nu le mai remarcă, nu mai fac acel click când văd un afișaj ilegal, o mașină pe trotuar sau un trotuar mizerabil. Pur și simplu nu-i mă interesează,
Eu m-am întrebat dacă nu cumva chiar și ei comit fapte din astea și atunci nu li se par cine știe ce. De exemplu, sunt polițiști locali sau naționali care staționează pe interzis, intră pe contrasens sau blochează un trotuar și atunci nu mai au conștiința că trebuie să aplice legea din moment ce și ei o încalcă.
Da, se întâmplă și asta. Dar mai degrabă este o chestie de obișnuință să nu vădă. Totuși, ar trebui să facă diferența între ce fac ei ca persoană fizică și ce fac ei ca angajați ai statului, care trebuie să aplice legea.
De exemplu, eu mai chem Poliția locală când văd că sunt ocupate ilegal locurile de parcare pentru persoanele cu dizabilități. Și constat că unii polițiști locali nici nu știu ce responsabilități au. Pur și simplu nu știu ce legi trebuie să aplice.
Am cerut anul trecut o statistică pe sectoare pe chestiunea asta și în Sectorul 3 nu era dată nici o amendă. Sunt niște zone complet ignorate și nu neapărat că este vorba de corupție, este vorba despre indiferență. Au niște responsabilități, dar nu le pasă.
Nu-și cunosc propriile regulamente și propriile legi, până la urmă?
Şi asta. Dar cred că principalul este nu le pasă, de multe ori. Pur și simplu nu le pasă.
Cine este Alex Damian
Alex Damian este director de programe în cadrul Centrului Român de Politici Europene (CRPE).
Are o experiență solidă în proiecte privind buna guvernare, administrația publică și activismul civic. Speră într-o mai mare implicare a cetățenilor în viața orașelor și comunităților și în decizii publice bazate pe priorități și date bine fundamentate.
Alex Damian este licențiat în Științe Politice la Universitatea din București și a finalizat un program de Masterat în Științe Politice în cadrul Universității Libere din Bruxelles. (Sursa).
Din postările tale pe Facebook reiese că sunt șocant de multe panouri publicitare ilegale în București. Pare o epidemie, ca să zic așa, sunt mai degrabă mai multe panouri ilegale decât legale. Cum este posibil ca cineva să pună un panou ilegal, unele chiar prinse bine în beton, și nimeni să nu se sesizeze?
Asta am întrebat și eu, cum de nu le văd. Aici nu cred că mai este o chestie de indiferență, ci mai degrabă de complicitate, pentru că nu poți să te duci în centrul orașului, la Universitate, de exemplu, care este o zonă plină de panouri ilegale, fără ca cineva să te vadă. Acolo sunt zeci de camere de filmat, care acoperă fiecare metru pătrat.
Eu, de exemplu, când fac sesizare pentru câte un panou ilegal, chiar dacă printr-o minune îl dau jos, mi se răspunde că nu au putut identifica persoana care l-a montat. Este o glumă să-mi spui că la Universitate, în fața TNB, nu ai cum să identifici persoana.
Din constatările mele, mai ales în zona protejată din centrul Bucureștiului, majoritatea panourilor și meshurilor publicitare sunt ilegale. Dar sunt tolerate, din păcate.
Sunt puse de firmele care fac asta ca obiect principal de activitate sau de diverse persoane, ocazional? Adică, sunt firme care au și panouri publicitare legale și ilegale sau sunt unii care lucrează doar ilegal?
Și, și, Deși, dacă întrebi la Poliția Locală, foarte rar primești răspuns cine a pus acel panou ilegal. În cazul celor autorizate, există elemente de identificare puse la vedere: numărul autorizației, operatorul, etc. Cele ilegale, evident, nu au.
Și atunci, nici Poliția Locală nu spune, în răspunsurile la sesizări, cine le-a monta. Se feresc să ne dea aceste detalii și eu bănuiesc că aici este vorba despre complicitate.
Câte panouri ai reușit să dai jos până acum?
Nu sunt așa multe, să știi. Meshuri și din astea micuțe, câteva zeci. Dar nu le-am dat doar eu, ci și foarte mulți alții care au făcut sesizări. Adică nu este ceva ce fac doar eu. Sunt multe persoane în oraș care sesizează.
Chiar am întrebat și eu la Poliția Locală câte sesizări primesc pe un panou și este vorba de zeci. Iar când sunt pe Magheru sau în zona centrală, sunt chiar sute.
Sunt mulți bucureșteni care se implică. Am văzut pe grupurile civice pe care stau că foarte multă lume face sesizări pe neregulile din oraș, nu este ceva ieșit din comun. Sau, mă rog, foarte multă lume din bula în care mă aflu.
Buletin de București a scris recent un articol despre faptul că au început să apară tot mai multe grupuri civice în Capitală, unele informale, cele mai multe informale, de fapt, fără statut juridic, altele organizate cu acte. Simți și tu că a crescut gradul de implicare civică prin astfel de grupuri în care niște cetățeni care văd o problemă se coalizează pentru rezolvarea ei?
CITEȘTE ȘI: De ce ai nevoie ca să pornești un grup civic: lecții de civism din cinci cartiere ale Capitalei
Mie mi se pare că este o diferență ca de la pământ la cer față de acum 10 ani. Au crescut foarte mult și au crescut mai ales pe teme micuțe, la nivel de cartier sau de sector, iar mie îmi place foarte mult chestia asta. Inclusiv în sectoarele unde ai zice că este mai dificil, precum 3 și 4. Și au început să și miște lucrurile.
De obicei, majoritatea acționează pentru eliberarea trotuarelor, foarte multe acționează pe spații verzi și pe zona de protecția mediului. De exemplu, în Sectorul 3, au apărut pentru a apăra zona defrișată din Parcul IOR.
Sunt grupuri mari care au ca scop eliberarea trotuarelor, ceea ce acum 10 ani era de neimaginat, puțini erau preocupați. Și acum sunt zeci de sesizări, pagini de Instagram, pagini și grupuri de Facebook, care fac asta.
Totuși, în continuare este o bulă mică. Par că sunt multe, dar în realitate sunt puține raportate la populația Bucureștiului. Ideea este cum extinzi chestia asta de implicare civică la câți mai mulți oameni.
Pentru că nu toată lumea o face, iar foarte multe persoane nici nu știeucum. Noi organizăm ateliere de implicare civică și am constatat că există un număr totuși limitat de oameni care să fie interesați să se implice și care să știe și ce instrumente trebuie să folosească ca să reușească măcar minimal să facă ceva.
Pe de altă parte, sunt și multe obstacole puse chiar de către instituțiile publice. Chiar și tu, care ai făcut sute de sesizări, te plângi constant că Poliția locală nu reacționează, că Primăriile te ignoră. Că autoritățile locale tărăgănează. Poate că unii oameni s-ar implica mai mult dacă ar avea sentimentul că o fac cu folos sau că sunt băgați în seamă. Instituțiile, prin felul lor de a reacționa, demotivează pe cetățeni să fie mai civici.
Sunt două teme mari aici. Autoritățile noastre, naționale sau locale, nu investesc absolut nimic în zona de implicare civică, de la modul în care relaționează cu cetățeanul până la a oferi mici finanțări sau orice altă variantă de suport pentru proiecte gândite de cetățeni.
Deci, partea de educare civică a cetățeanului, care ar trebui să fie o responsabilitate a Primăriei, ca prim nivel de interacțiune, nu există aproape deloc și nici nu este ceva ce urmează să facă.
A doua temă este legată de sentimentul de putere pe care funcționarul public îl are asupra ta. Tu, dacă te lovești de cinci ori de un zid, când nu ți se răspunde la o petiție, sau dacă faci o cerere pe Legea 544 privind accesul la informații de interes public și primești înapoi că cererea este neconformă, te demotivezi.
Te demotivează să intri într-un lanț birocratic din care ți se pare că nu mai ieși. Și adevărul este că durează foarte mult să se întâmple ceva.
Am avut afișaje ilegale la care am făcut 10-15 reveniri, ba au mai scris și jurnaliștii despre acestea. Se întâmplă foarte greu schimbarea și asta clar demotivează. Pentru că este consumator de timp să stai să urmărești petițiile, să urmărești sesizările, să faci reveniri după 30 de zile, că în cele mai multe cazuri nici nu răspund.
Dar nu este altă soluție. Știu foarte puține autorități locale care investesc în zona de educație civică și implicare civică, care investesc în relația cu cetățeanul și care arată că cetățeanul chiar contează, nu fac niște dezbateri în glumă.
Evident, nu au nici un interes, în principiu…
Nu au, clar. Pentru că foarte mulți funcționari nu au chef să-și mai bată capul cu ideile venite de la cetățeni, cu sesizările și soluțiile lor, le percep ca pe o corvoadă, ca pe o muncă administrativă în plus.
Aici ar trebui să se schimbe comportamentul administrației, care trebuie să înțeleagă că cetățeanul este un partener chiari și atunci când critică și nu ar trebui să se închidă și să creadă că în interiorul administrației se întâmplă totul, că nu este nevoie să iasă din birouri și că nu trebuie să interacționeze cu oamenii.
Pentru că așa am ajuns la un oraș în care avem zeci de mii de panouri montate ilegal. Inclusiv în zona protejată, pe clădiri monument istoric, unde nu ar trebui să fie decât în mod excepțional. Reprezentanții autorităților nu le-au văzut? Le-au văzut.
În publicitatea stradală sunt câteva firme mari și puternice. Probabil că intervine mentalitatea aceea în care mai bine să nu faci nimic, pentru că nu știi pe cine superi, poate este cineva care cunoaște pe cineva care știe pe altcineva care știe pe primar sau pe directorul Poliției locale.
Este evident și o complicitate aici, pentru că altfel nu am fi ajuns în situația asta, Așa cum este o complicitate și în sensul în care avem o parcare pe Calea Victoriei făcută pe trotuar, în fața unei instituții. Pietonul nu are pe unde să meargă, pe cel mai cunoscut bulevard al orașului, decât printr-o parcare făcută pe trotuar.
Am făcut sesizare și Poliția Locală mi-a spus că totul este ok. În schimb, Brigada Rutieră mi-a spus că nici vorbă să fie ok și trebuie desființată parcarea. Brigada Rutieră a revenit către Poliția Locală, dar până acum nu s-a întâmplat mare lucru.
Eu o să continui să fac sesizări.
De exemplu, în Sectorul 3, o chestie de siguranță pe care eu o reclam des și care mă deranjează enorm este cea în care autoturismele sunt efectiv cu roata pe trecerea de pietoni, pentru că Primăria a făcut locurile de parcare până în trecerea de pietoni.
Sesizez și sesizez din nou și intru într-un cerc din ăsta vicios în care crezi că nu se schimbă nimic. Brigada Rutieră spune că nu sunt avizate, trimite la primăria de sector, dar primăria de sector nu reacționează. Foarte rar Primăria Sectorului 3 își asumă tâmpeniile astea și anulează câteva locuri de parcare.
PMB-ul și le mai asumă. Dar la Sectorul 3 este groaznic.
În Sectorul 3 există și acea poveste cu trecerile de pietoni supraînălțate al cărui număr Robert Negoiță îl tot schimbă. Au fost 29 de hotărâri de Consiliu Local anul trecut pentru realizarea de treceri de pietoni supraînălțate, după aia le-a anulat pe toate în ianuarie anul acesta și a făcut o hotărâre prin care a micșorat numărul și a crescut suma necesară pentru implementare, după care a schimbat din nou în aprilie. Este un talmeș-balmeș.
Acolo este un sistem de drenaj financiar cu companiile locale. Din perspectiva mea, atunci când Brigada Rutieră trece pe lângă locurile de parcare amenajate lângă trecerile de pietoni ar trebui să se sesizeze și să reacționeze.
În București, sunt foarte multe accidente în care sunt implicați pietoni. Pentru că pur și simplu nu vezi.
Tu ai fost un critic deschis al administrației Nicușor Dan, consideri că nu a făcut atât de multe lucruri cât i se atribuie. Simți că s-a schimbat ceva de când a devenit Ciprian Ciucu primar general în privința sesizărilor depuse și a reacțiilor la mesajele care vin de societatea civilă?
Cred că administrația Ciucu a dat două mesaje bune pe care vechea administrație nu le-a dat. Unul pe subiectul parcărilor și pe zona pietonală, pentru că a început să elibereze o parte din trotuare și să gândească o zonă pietonală în Piața Lahovari, unde tot amendează și tot dă mașini afară, sau în Piața Iosif Sava. Eu 15 ani nu am văzut Piața Iosif Sava, de lângă Conservator, liberă de mașini.
Și asta s-a făcut doar cu Poliția locală care a venit zilnic și a amendat, pentru că altfel nu se poate.
Și am văzut câteva trotuare eliberate, de exemplu pe Batiștei. Eu nu mai văzusem Batiștei fără mașini pe trotuar.
Sunt câteva lucruri care s-au mișcat și în zona de afișaje ilegale, căci au mai fost unele date jos. O chestie care este pozitivă, mai ales pentru oamenii care se implică, pentru că nu merge tot ideal nici în actuala administrație, este că a dat mesaje de susținere a oamenilor care fac sesizări.
Au fost 5-10 mesaje pe pagina de Facebook a Primăriei Capitale despre afișaje ilegale date jos, postări cu trotuare eliberate, alte postări cu mesaje în care li se cereau cetățenilor să nu mai parcheze lângă trecerile de pietoni. Chestiuni care ajută și care s-au văzut foarte rar în vremea lui Nicușor Dan.
Dar de unde crezi că venea dezinteresul lui Nicușor Dan, care a devenit primar venind din zona civică, a societății civile, pentru reclamațiile venite de la cetățeni?
Din comunicarea publică pe care a avut-o, s-a concentrat pe una-două teme mari și a ignorat restul temelor, a ignorat cum arată orașul, ceea ce mi se pare foarte grav. Din punctul meu de vedere, fiecare primărie ar trebui să aibă Departamentul Pietoni.
Din perspectiva pietonului, în orașul ăsta foarte puține lucruri bune s-au întâmplat, din păcate. Modul în care te plimbi prin oraș, cât de liber este trotuarul, cât de jos este pusă bordură, astfel încât pietonii care, de exemplu, au probleme cu dizabilități să se poată deplasa ușor, să nu dai cu capul într-un afișaj, să nu fie mizerie peste tot, să nu faci parcuri peste mașini, este extrem de relevant.
Mai nou, Poliția locală a fost scoasă pe teren și este mult mai prezentă. Cel puțin pe zona de administrare a PMB, eu am văzut foarte rar polițiștii locali pe străzi în anii anterior. Acum îi vezi, au acele mici acțiuni, acele mici inițiative care dau sentimentul că totuși orașul ăsta este un pic mai bine administrat.
Ai obosit să faci sesizări de atâția ani? Renunți sau continui să reclami neregulile din oraș, chiar dacă de multe ori ești ignorat sau dus cu vorba?
Pentru mine este o chestie pe care o și predau, pentru că fac ateliere de implicare civică. Iar această implicare civică ar trebui să fie ceva banal, ceva instictual. Nu pot să mă demoralizez, mai ales că știu cu cine am de luptat și știu că nu se întâmplă schimbări peste noapte.
Dar fiecare mică victorie mă mobilizează. De exemplu, în zona Parcului IOR, alergam la un moment dat și am văzut că puneau stâlpișori de protecție în urma sesizărilor mele. Mi s-a părut o chestie foarte tare.
Măcar pentru că am reușit pe bucata aia oricât de mică, am ajutat pe cineva să fie în siguranță.
De fapt, sunt niște victorii foarte mari, pentru că raportul de forțe este foarte debalansat, lupți cu niște mamuți, precum Primăria Capitalei sau primăriile de sector. Diferența de putere între cetățeanul obișnuit și aceste instituții este foarte mare. Dar poți să miști lucrurile și asta este cel mai important.
Ai avut probleme, ai primit amenințări pentru reclamațiile pe care le-ai făcut? Mă gândesc că pe zona de afișaj ilegal sigur ai deranjat interese mari.
Nu, nu, nu am avut probleme, nu am primit niciodată amenințări!
