În plină stare de urgență, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, Sector 3 se decide să plaseze 100 de persoane aflate în grija statului, în îngrijirea unor terți, servicii sociale cu plată. Cei 100 de oameni au fost împărțiți în loturi, după gradul de handicap, sau nevoile pe care le au, și scoși la licitație. Doar două din cele 5 loturi, scoase la mezat pe SEAP au fost însă adjudecate, așa că DGSAPC a cumpărat prin achiziție directă restul de servicii. Și așa au ajuns 65 de oameni, la un cămin al Fundației Alexandru Ioan Cuza din Buzău, pentru care direcția va plăti, până la sfârșitul anului, o sumă fabuloasă – 450.000 de euro. Căminul cu pricina a fost închis temporar în 2014, în urma unor nereguli grave descoperite acolo – bolnavii psihic erau torturați, bătuți, înfometați și drogați.
Prima licitație – 19.03.2020
Prioritatea începutului de an a fost pentru DGSAPC Sector 3, externalizarea unor servicii de asistență socială pentru aproximativ 100 de persoane, aflate până atunci în îngrijirea direcției.
Într-un răspuns pentru Buletin de București, DGASPC Sector 3 își justifică decizia prin lipsa locurilor pentru acești oameni, în centrele proprii.
Așa că, oamenii aflați în dificultate au fost lotizați, și îngrijirea lor scoasă la licitație. Cele 5 loturi erau alcătuite în funcție de probleme medicale.
Lotul 1 – Persoane adulte cu handicap seropozitive – 8
Lotul 2 – Persoane adulte cu handicap autonome – 2
Lotul 3 – Persoane adulte cu handicap care au un grad de autonomie ridicat – 10
Lotul 4 – Tineri cu handicap proveniți din sistemul de protecție a copilului – 14
Lotul 5 – Persoane adulte cu handicap dependente parțial/integral cu dizabilități psihice, mentale asociate – min 62- max 96
Și contractul cadru este publicat în SEAP.
Valoarea totala a contractului 5,2 milioane de lei. Din cele 5 loturi, sunt atribuite după licitație 2, Lotul 1 și 3. Valoarea totală a contractului cadru, pentru cele 2 loturi, este de 720.000 de lei.
DGASPC Sector 3, scoate la licitație, pentru a doua oară, pe 30.04.2020 cele 3 loturi rămase, dar fără succes. Nu este depusă nicio ofertă.
Vânzarea directă a loturilor de oameni
Pe 15 mai, conducerea DGSAPC decide că e momentul să treacă la achiziții directe, pentru cele 3 loturi rămase, în urma licitației.
Și se găsesc ofertanți pentru toate cele 3 loturi.
Interesant este că, doi dintre cei aleși din catalogul electronic participaseră și la licitația desfășurată în aprilie, Asociația Don Orione și Fundația Alexandru Ioan Cuza, dar nu se calificaseră.
De data aceasta, au obținut contractele fără probleme.
Asociația Don Orione a câștigat lotul 4 și urma să aibă în îngrijire 14 persoane, la prețul de 3900 de lei pe lună, de beneficiar.
Fundația Fara s-a angajat să aibă grijă de 2 persoane, cele din Lotul 2, în schimbul a 1980 de lei/lună, de persoană.
Lotul 5, cel mai mare a revenit Fundației Alexandru Ioan Cuza, din Buzău.
Cea mai mare achiziție directă de servicii sociale, din istoria SEAP
65 de oameni, cu probleme medicale grave au plecat din București, la căminul din comuna Cernătești, sat Aldeni, județul Buzău. Pentru îngrijirea lor, în următoarele 7 luni, Fundația va primi o sumă fabuloasă – aproape 450.000 de euro, 1000 de euro pe lună, pentru fiecare om.
În fiecare lună, din conturile DGASPC Sector 3 ajung în cele ale fundației în jur de 250.000 de lei.
Căminul ororilor de la Aldeni – “Ne distrug aici, ne omoară“
Despre căminul unde au ajuns cei 65 de oameni, cu domiciliu în sectorul 3 din București, dar care au nevoie de îngrijire, s-a scris mult de-a lungul timpului.
Primele informații despre neregulile de acolo au apărut într-un raport al Centrului pentru Resurse Juridice, în urma unei vizite inopinate, în noiembrie 2013. Atunci, în căminul privat destinat îngrijirii persoanelor cu probleme psihice se aflau 11 oameni din București, Sectorul 6, aflați aici printr-o decizie a CL Sector 6.
Iar lista ororilor găsite de reprezentații CRJ pare fără sfârșit – oameni bătuți, înfometați, drogați până la inconștiență, lipsa oricăror mijloace de petrecere a timpului.
În februarie 2014, reprezentanții CRJ au mers din nou la Căminul de la Aldeni, iar concluziile au fost și mai crunte – „condiții materiale precare, agresiuni asupra beneficiarilor, neacordarea tratamentelor medicale, avorturi forțate, încălcări ale vieții private și decese cauzate de lipsa de îngrijire” – raport CRJ
Patronul Căminului, Vasile Alexandru se alege cu o plângere penală dar scapă doar cu o amendă de … 5000 de lei.
În iulie 2014, după o serie de tentative de suicid ale unor persoane înternate acolo, Căminul de la Aldeni, ajunge din nou în atenția publică. Presa locală din Buzău vorbea, din nou, despre abuzuri inimaginabile, mizerie și dezumanizare.
Copii maltratați, bătuți, morți de foame. Au început, de o săptămână, cei care sunt mai zdraveni să plece, să fugă, să se ducă după ei. Angajați prea puțini, multă muncă. Dacă ar avea angajați suficienți, ar fi bine îngrijiți. Dar pe dânsul nu-l interesează decât să amenințe și distracțiile. Pe pacienți îi bate, îi amenință cu un electroșoc
Otilia Serban, fosta infirmiera la Caminul Aldeni, pentru Stiri de Buzau – iulie 2014
Căminul a fost închis apoi, pentru o reamenajare, și din 2017 a funcționat permanent.
În răspunsul dat de DGASPC Sector 3, solicitării Buletin de București se menționează că plângerea penală pentru rele tratamente, pe numele președintelui fundației nu e un criteriu de selecție.
Foștii rezidenți de la Aldeni au fost relocați pentru a face loc “bucureștenilor”
În luna noiembrie, reprezentanții CRJ au mers, din nou, la Aldeni. Au găsit acolo 65 de oameni, toți trimiși aici în baza contractului cu DGASPC Sector 3. Foștii rezidenți ai căminului au fost transferați, la alte centre de acest tip din țară.
Din date furnizate de conducerea centrului a reieșit că, din acest centru, au fost transferați în luna septembrie a.c. 35 de oameni, pentru a se conforma cerințelor de restructurare a centrului conform legii nr 448/2006. Dintre rezidenți, 33 provin de la DGASPC Sector 6, 1 reintegrat în familie în București și o persoană decedată (un vârstnic de aproximativ 80 de ani). Cei 33 au fost transferați într-un alt centru privat din Giurgiu, “Romantic Club”, fost centru pentru persoane vârstnice. (…) Managerii de caz pentru rezidenții aparținând DGASPC sector 3 vin trimestrial în centru, ultima dată efectuând vizită în august. Cei 65 de oameni rămași în centru aparțin toți DGASPC S3 care au menționat că nu au unde să-i ducă pe rezidenții rămași.
Georgiana Pascu – manager de proiect CRJ
Echipa de la CRJ nu a reușit să și intre în centru, pentru a sta de vorbă cu oamenii. Conducerea a motivat că sunt după masa de prânz și dorm.
Acesta un indicator elementar al instituționalizarii si lipsei de activități individualizate într-un centru: “adormirea” tuturor în același interval orar. Este puțin probabil ca 60 de oameni sa aibă nevoi identice si prin “adormirea” tuturor persoanelor in timpul vizitei CRJ, conducerea fundației a dat de înțeles ca nu iși dorea ca CRJ să stea de vorbă cu persoanele instituționalizate acolo.
Georgiana Pascu – manager de proiect CRJ
Concluzia vizitei – “starea de fapt nu diferă cu mult de cea observată acum câțiva ani când am denunțat abuzurile și procurorii au clasat cauza.“
În noiembrie, unul dintre cei 65 de oameni trimiși să trăiască la Aldeni a murit. Costurile înhumării sale au costat 2400 de lei, achitați de DGSAPC Sector 3.
Despre dezinstituționalizare în România – opinia specialiștilor
Dreptul persoanelor cu dizabilități de a trai in comunitate este statuat prin articolul 19 din Legea nr. 221/2010 de ratificare a Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități coroborat cu Legea privind persoanele cu handicap, prin care s-a stabilit că centrele cu mai mult de 50 de persoane sa nu mai primească finanțare de la bugetul de stat (în anumite condiții si gradual într-o perioada de trei ani care a început acum doi ani). Deoarece dreptul la viață demnă și independentă în comunitate presupune ca persoana cu dizabilități să aleagă locul, unde și cu cine să trăiască, ar fi imposibil de imaginat cum un proces de licitație si externalizare prin crearea de loturi de persoane, ar putea sa respecte chiar si minimal aceasta cerință. Persoanele care ar avea dificultăți în a decide ar trebui sa beneficieze de sprijin în luarea deciziilor, și care, evident, ar trebui sa fie independent și nu furnizat forțat. Acordarea consimțământului informat este elementar in tot acest proces: pentru ca o persoana sa iși dea acordul pentru a se muta de la București la Aldeni și apoi la Giurgiu și înapoi la Aldeni și tot așa, ar fi nevoie ca persoana să viziteze mai multe locuri, să îi cunoască pe oamenii care deja locuiesc acolo, pe specialiștii care lucrează în aceste centre și să decidă dacă iși lasă la o distanță de sute de km familia si apropiații. Cu atât mai mult in perioada unei pandemii în care comunicarea se realizează cu mare dificultate. Loturi de persoane cu dizabilități nu ar trebui sa existe în procesul de externalizare a serviciilor sociale de tip rezidențial acordate persoanelor cu dizabilități. Ar trebui “cumpărate” serviciile care răspund cel mai bine fiecărei persoane și astea ar trebui sa constea nu în centre cu zeci si sute de oameni pe care statul roman s-a angajat sa le închidă, ci in servicii de locuire in comunitate, acces la formare vocațională, angajare si sprijin in luarea deciziilor. Furnizorii privați de servicii sociale au aceleași obligații ca si cei publici: să asigure integrarea în comunitate și să nu mai izoleze oamenii cu dizabilități în centre depersonalizate ți ascunse departe de ochii lumii. Statul roman poate fi găsit vinovat de Comisia Europeană pentru încălcarea angajamentelor asumate.
Georgiana Pascu – manager de proiect CRJ
Acest articol face parte din „Buletin de București în pandemie”, o serie în care investigăm achizițiile publice din județul Ilfov și București, în contextul pandemiei Covid-19
Proiect derulat de Asociația Funky Citizens cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații suplimentare pot fi găsite pe paginile web www.activecitizensfund.ro și www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.
Proiect derulat de
Sursa FOTO Facebook Vadim Chiriac
