Pe strada Mendeleev, la câțiva pași de Piața Amzei, în plin centrul Bucureștiului, o casă veche a fost demolată, iar în locul ei a fost ridicată o clădire nouă, mult mai înaltă, aproape lipită de un bloc vecin.
Proprietarii apartamentelor de la primele patru etaje au constatat șocați cum în fața geamurilor lor, la nici un metru distanță, apare o clădire nouă, care le-a luat toată lumina.
„De la geamul de la bucătărie pun mâna pe clădirea lor”, ne-a declarat Ilinca Macarie, unul dintre locatarii afectați și care a dat în judecată Primăria Capitalei, ca emitent al autorizației de construire, și pe proprietarul imobilului nou.
Este vorba desprre Ovi Construction & Real Estate SRL, o societate controlată de către Dumitru Ovidiu Ioan, decan la Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din București (ASE), avocat și fost deputat în mandatul 2012-2016 mai întâi pe listele PPDD, partidul înființat de Dan Diaconescu, de unde a trecut apoi la PNL.
Ovi Construction & Real Estate SRL este implicată în zeci de contracte cu instituții ale statului, printre care Primăria Sectorului 3 și mai multe universități din Capitală.
Dumitru Ovidiu Ioan a susținut, într-o discuție cu Buletin de București, că arhitectul clădirii l-ar fi informat că nu poate construi sub o „înălțime minimă a zonei”, căci ar fi interzis de planurile urbanistice ale Pieței Amzei.
De asemenea, a acuzat pe locatarii blocului din anii 1940 de care s-a lipit că nu ar fi trebuit să aibă balcoane spre imobilul său nou. „Istoria este cea care a condus la această situație”.
Autorizarea de construire pentru clădirea controversată a fost semnată de fostul primar Gabriela Firea în ultima lună a mandatului său. Vecinii lui Dumitru Ovidiu Ioan au cerut în instanță anularea documentului și demolarea clădirii.
CITEȘTE ȘI: Ciprian Ciucu rămâne sub control judiciar. Tribunalul București a respins contestația primarului
„O clădire nouă este lipită de proprietatea noastră”
Lucrările pentru noul imobil au început în 2021, în spatele unei clădiri istorice, existente la stradă. Potrivit Ilincăi Macarie, care locuiește în blocul de care s-a lipit construcția, aceasta a fost ridicată fără a respecta limita de proprietate și normele urbanistice privind gradul de ocupare a unui teren.
„Clădirea nu se retrage de la limita laterală și nici de la limita posterioară, ci este alipită la limita de proprietate. Ferestrele vecinilor sunt lipsite de iluminat natural”, a arătat ea într-o sesizare transmisă Inspectoratului de Stat în Construcții.
Proprietarul locului a demolat o casă mai veche, aflată în spatele uneia similare, iar pe amplasamentul acesteia a ridicat o construcție cu trei etaje mai înaltă. „A respectat vechiul amplasament, dar au dublat cel puțin înălțimea. Vechea clădire se lipea de zidul nostru și de calcan, care mergea până la P+1. Era ok. Noul imobil l-au supraînălțtat cu 3 nivele și l-au și extins în fața retragerii noastre”, a declarat Ilinca Macarie, care la rândul său este arhitect, pentru Buletin de București.
În fapt, noua clãdire se alipeşte de calcanul existent pe o lungime de peste 19 m, iar faţă de limita opusă se întinde până la limita de proprietate, alipindu-se de calcanul existent şi de zidul despărţitor. Astfel, ferestrele vecinilor sunt lipsite de iluminat natural.
Ilinca Macarie a mai reclamat, în cererea depusă la Tribunalul București, că distanța dintre fereastra apartamentului său și noua clădire este de doar câțiva metri, iar dezvoltatorul nu a cerut acordul vecinilor, deși era obligat prin certificatul de urbanism.
„În acest sens, subsemnata învederez instanței că, deşi mă aflu în vecinătatea imobilului cu pricina, nu mi s-a solicitat și nici nu am acordat vreodată beneficiarului (…) vreun eventual acord notarial nici în sensul (i) acceptării schimbării destinației imobilului din strada Mendeleev în destinație comercială (hotelieră), nici al (ii) consolidării imobilului (…)”
Autorizație pentru „locuințe”, proiect descris ca hotel
În plângerea depusă în instanță, Ilinca Macarie arată că firma Ovi Construction & Real Estate SRL nu ar fi respectat mai multe dintre prevederile autorizației de construire emisă în 2020, pe ultima sută de metri a mandatului Gabrielei Firea.
Documentul a fost emis pentru „consolidarea, reabilitarea și supraetajarea clădirilor de locuit”, cu regim final S+P+2E. Dar, „construcţia pe şantier nu corespunde cu titlul lucrării pentru care s-a obţinut autorizaţie. (…) În realitate este vorba de demolarea clădirii existente şi construirea unei clădiri noi pe amprenta celei vechi, deci nici vorbă de reabilitare. (…)
Mai mult, conform autorizației este vorba de clădiri de locuit. În memoriul de arhitectură proiectul este descris ca hotel, cu cafenea și recepție la parter și camere tipice de hotel”, se arată în reclamația depusă în instanță.
Schimbarea funcțiunii din locuință în hotel ar fi avut consecințe directe asupra obligațiilor urbanistice, pentru că ar fi necesitat amenajarea unor locuri de parcare. „În incinta proprie nu este loc pentru a parca nici măcar o mașină”, se arată în documentele depuse în instanță.
De asemenea, arhitecta afirmă că terenul nu permite accesul autospecialelor de intervenție, ceea ce ar încălca normele de siguranță la incendiu.
Mai sunt indicate și alte neconcordanțe: suprafaţa construită este specificată ca fiind în unele planşe 143 mp, iar în altele şi în memoriu tehnic 145,74 mp. De asemenea nu reiese din niciun document cum au fost calculate POT (Procentul de ocupare al terenului) şi CUT (Coeficientul de utilizare al terenului), fiind menţionate mai multe dimensiuni de teren.
„Deşi se menţionează construcţia ca fiind S+P+2E, din secţiuni reiese că parterul are o înălţime de 6 m şi două rânduri de ferestre şi o structură de rezistenţă care ar permite construcţia ulterioară a unui planşeu intermediar. Această modificare ar schimba coeficienţii de urbanism”, se mai arată în plângere.
Vecinii bănuiesc că parterul ar putea fi organizat ca recepția viitorului hotel, de aceea ar fi mai înalt decât un etaj obișnuit al unei case de locuit.
ISC: lucrările respectau autorizația la momentul controlului
Disperată că imobilul continuă să crească în fața geamului de la bucătăria sa, Ilinca Macarie ne-a declarat că s-a adresat încă din 2021 instituțiilor statului pentru a opri construcția. A trimis adrese atât către Primăria Capitalei, emitentul autorizației de construire și a certificatului de urbanism, cât și Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC).
„Alipit la limita de proprietate a imobilului în care locuiesc în str. Tache Ionescu are loc un şantier. Imobilul existent, care era la fel de înalt cât zidul despărţitor între proprietăţi şi care era alipit la zid, a fost golit de structura interioară şi se construiesc încă două etaje peste înălţimea existenta. Distanţa între geamul meu de la sufragerie şi clădirea care se ridică este de circa 4 metri”, reclama bucureșteanca încă din faza de început a noii construcții.
În 2021, ISC a răspuns de două ori că a redirecționat speța către Primăria Generală și către arhitectul șef al Bucureștiului, pentru verificarea problemelor indicate. Doar că aceștia fie nu au verificat, fie au verificat dar nu au transmis mai departe. Ilinca Macarie nu a aflat atunci, pentru că Primăria nu i-a răspuns în nici un fel.
Anul trecut, la patru ani de la prima reclamație, am solicitat și noi Inspectoratului de Stat în Construcții să ne comunice ce a constatat la controalele efectuate la clădirea din strada Mendeleev și ce măsuri a luat. După câteva luni de așteptare, ISC a comunicat Buletin de București că a efectuat mai multe controale în perioada 2021–2022.
Și nu ar fi găsit nici o problemă.
„La obiectivul menționat au fost efectuate controale de către reprezentanții instituției noastre, precum și de către reprezentanţii Direcţiei Generale de Poliţie Locală și Control, în anul 2021-2022, fiind constatat faptul că, la momentul controlului erau respectate prevederile autorizaţiei de construire, raportat la stadiul fizic al lucrărilor executate la data respectivă”, a comunicat Inspectoratul de Stat în Construcții, la solicitarea Buletin de București.
Din 2022, instituția nu a mai efectuat nici un control. În schimb, ne-a mai transmis că unele cerințe invocate de vecini, precum modul cum se va face accesul auto și parcarea în zonă după finalizarea clădirii sau obligativitatea obținerii avizului comisiei tehnice de circulaţie, nu pot fi aplicate retroactiv, deoarece au fost introduse ulterior emiterii certificatului de urbanism.
„Conform Regulamentului local de urbanism aferent ZP 28, zona Amzei, ‘parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de min 3,0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obținut prin una din proprietățile învecinate’. Parcela era deja construită la data depunerii cererii pentru eliberare certificat de urbanism, prin urmare prevederile nu pot fi aplicate retroactiv”, se arată în răspunsul ISC.
Buletin de București a cerut și Primăriei Capitalei să ne comunice poziția sa cu privire la această speță, mai ales că a fost de asemenea chemată în judecată pentru anularea autorizației de construcție. Deși a trecut mai bine de jumătate de an de la solicitarea noastră, nu am primit nici un răspuns.
Dezvoltatorul un decan de la ASE și contractor al statului
Firma care construiește clădirea controversată este Ovi Construction & Real Estate SRL. Societatea este administrată de Dumitru Ovidiu Ioan, cadru universitar și decan la Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE).
Acesta deține participații, alături de soția sa, și în alte firme din domeniul construcțiilor și serviciilor, inclusiv OVI Management SRL, OVI Architecture Engineering SRL sau OVI Travel SRL.
Ovi Construction & Real Estate SRL a încheiat, de-a lungul timpului, numeroase contracte de construcții și renovări cu instituții ale statului, precum Primăria Sectorului 3 (lucrări de reabilitare a unor blocuri), Direcția Generală de Protecție Internă (serviciul secret al Ministerului de Interne, renovarea clădirii), Politehnica București, UMF „Carol Davila”, Universitatea Națională de Muzică, Compania Națională de Investiții, Universitatea Tehnică de Construcții, Arhivele Naționale sau Primăria Predeal.
Buletin de București a discutat cu Dumitru Ovidiu Ioan despre problemele blocului pe care-l construiește firma sa, cu destinația din acte de locuință. Acesta a susținut că imobilul său este atât de aproape de blocul vecin pentru că așa este configurația zonei Piața Amzei și nu ar fi putut evita această situație.
Mai mult, susține că nici acest bloc, construit în perioada interbelică, nu ar respecta normele actuale.
„Fiindcă istoric așa sunt clădirile. Așa au fost și așa sunt. Istoria este cea care a condus la această situație. Nu consider că este normală, doar că Bucureștiul nu avea urbanism acum mult timp, când s-a construit. Dacă noi suntem la limita proprietății și clădirea dânșilor este clar că nu respectă retragerea”, s-a apărat Dumitru Ovidiu Ioan.
Fostul politician dă vina pe un bloc construit în 1940 pentru problemele cu clădirea nouă, din 2021
Decanul de la ASE a menționat că a oprit lucrările de construcție la această clădire nouă, până la rezolvarea litigiului din instanță. A recunoscut că este pregătit să piardă procesul, caz în care nu este exclus să se îndrepte la rândul său împotriva Primăriei Capitalei, pentru că ar însemna că i-ar fi emis o autorizație de construire greșită.
„Dacă se va considera că acea autorizație nu a respectat legislația la acel moment, bănuiesc că vom fi puși în situația să demolăm. Dar până la urmă, noi n-am făcut-o de capul nostru, avem certificat de urbanism și o autorizație de construire. Într-un final, dacă e să luăm așa, Primăria va fi cea care va trebui să….”, a precizat cadrul universitar.
Dumitru Ovidiu Ioan susține că a respectat înălțimea parterului așa cum era și la casa veche, demolată între timp. Acesta ar fi fost oricum mai înalt, pentru că în trecut funcționau la parter diverse magazine.
„Ulterior, într-adevăr, noi am mers la un regim de înălțime permis de… este chiar minim regimul de înălțime. Acest lucru a fost explicat de doamna avocat și de cei care sunt specialiști în urbanism, în sensul în care este dat un regim minim acolo, nu maxim.
Avem și un regim maxim, dar noi avem un regim minim, adică nici măcar nu putea să vină sub. Logica este că este o casă mai mică între case mai mari. Blocul de alături este înalt, are 6-7 etaje, este înalt. Deci, ca regim de înâlțime suntem sub regimul vecinilor noștri”, a justificat Dumitru Ovidiu Ioan în discuția cu reporterii Buletin de București.
Decanul a insistat să susțină că o parte din vină pentru situație ar avea-o și locatarii din blocul vecin, construit în anii 1940, care nu ar fi trebuit să aibă ferestre spre proprietarea sa, construită în 2021.
„Toți cei care au pe zona respectivă ferestre sunt la în calcan. În mod legal. acum, de exemplu, dacă s-ar vorbi urbanistic, acolo nu ar trebui să existe ferestre. Deși ei au ferestre care dau în curtea vecină.
Știți că acum Codul civil prevede retragerea. Dacă ai ferestre oricum, dar nu e, este calcan. Deci este clar că nu se respectă niște standarde, nici nu existau la momentul respectiv. Dânsa da, are o locuință, nici nu intru dacă acele ferestre au fost încă de la început sau au fost construite în comunism sau au fost construite în anii 90. Nu avem acest istoric.
Deci, dacă stau să analizez, ca bucureștean, nimic din tot Centrul vechi nu este poate normal…”, s-a apărat fostul politician. Dumitru Ovidiu Ioan a menționat că, din cauza litgiului din instanță, are blocate sume consistente în această clădire nouă, a cărei construcții a fost oprită, momentan, și pusă în așteptare.
Clădire nouă, probleme vechi. Decanul neagă că ar fi cunoaște-o pe Gabriela Firea
Dumitru Ovidiu Ioan a negat că ar dori să schimbe destinația clădirii din cea pentru locuințe, menționată în autorizația de construire și certificatul de urbanism, în hotel.
„Hotelul are totuși alte standarde. Deci hotel nu va fi, că n-are cum să fie, căci nu are cum să le respecte. Nici pensiune nu cred că poate fi calificat. Dar nu cred că undeva scrie că ar urma să fie hotel”, a menționat profesorul.
Cât privește faptul că nu are suficiente locuri de parcare, fostul politician s-a apărat prin faptul că așa este toată zona centrală istorică a Bucureștiului.
„Există vreo clădire pe Mendelev, de exemplu, care are loc de parcare? Bine, mai sunt niște excepții, vecinii care au curte mai mare. Dar celelalte case care sunt la stradă n-au nici măcar curte. Sau dacă au curte, n-au acces la curte cu mașina. Și există și grădiniță acolo, există și restaurante.
Dacă ar fi fost hotel sau dacă este cafenea, în momentul acela trebuie să depunem dovada că asigurăm locuri de parcare. La locul de parcare, există o hotărâre de Consiliu a Muncii București care spune că trebuie să le ai, dar este pentru clădirile noi. Dacă ai o clădire pe care vrei să o reabilitezi și nu ai loc de parcare, este în regulă”, a menționat acesta.
Dumitru Ovidiu Ioan a mai arătat că nu a ieșit din ceea ce i s-a permis prin autorizația de construire, pentru că a făcut doar o consolidare plus o înălțare.
„Noi acolo avem o consolidare și a fost o consolidare extrem de grea. pe ploturi, o putem proba cu documente, dar cred că și vizual. Adică am făcut, cred că timp de un an, 2 metri, 2 metri, 2 metri, astfel încât să consolidăm casa.
Am investit destul de mult în beton, tocmai pe ideea că acest bloc de lângă, fiindcă nu este consolidat, are riscul de a cădea.
Și sunt destul de multe betoane puse în cărămida existentă. Am mers în ploturi și am ridica,t și apar destul de mult de tot, din acest motiv, Adică noi am încercat să protejăm oamenii care vor sta, omul care va sta acolo, dar în același timp și pe ceilalți, că în caz de cutremur se pot sprijini reciproc”, a precizat cadrul universitar.
În fine, Dumitru Ovidiu Ioan a negat că o cunoaște pe Gabriela Firea, iar faptul că aceasta i-a semnat autorizația în ultimul moment al mandatului ei ar fi fost doar o coincidență.
„Am înțeles unde bateți, dacă am fost politician… Cred că nici din întâmplare nu am intrat în perioada respectivă în PMB, nu m-am intersectat și n-am discutat cu nimeni din PMB. Am solicitat un certificat, am aplicat prin arhitect și cam asta a fost așa.
Putea să fie cu un an înainte, putea să fie cu un an după, putea să emită domnul Nicușor Dan”, a afirmat decanul de la ASE.
Litigiul privind autorizația de construire emisă pentru imobilul din Mendeleev este în curs de judecată la Tribunalul București, iar o sentință urmează să fie dată zilele acestea. Instanța urmează să decidă dacă autorizația a fost emisă legal și dacă imobilul poate rămâne în forma actuală sau trebuie modificat ori demolat.
