Primăria București aprobă proiecte noi de mobilitate, dar nu a terminat niciunul dintre cele propuse în 2016. Stațiile de autobuz și tramvai nu au fost reabilitate, autobuzele nu au benzi de circulație cu prioritate, iar rețeaua de infrastructură pentru biciclete aproape că nici nu există. În trei ani de mandat, Gabriela Firea nu a implementat complet nicio măsură din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, dar acest lucru nu a oprit-o din a propune noi inițiative.
Ce a promis
Una dintre promisiunile făcute de Gabriela Firea, pe vremea când candida pentru poziția de primar în 2016, a fost eficientizarea sistemului de circulație. La începutul mandatului, aproba Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), pe perioada 2016 – 2030. Strategia prevedea implementarea unor măsuri pe termen scurt, mediu și lung. Măsurile pe termen scurt erau prioritare și esențiale, iar eșecul de a le aplica ducea la pierderea eficienței celorlalte măsuri.
„Aglomerația din capitală este una inacceptabilă pentru anul pe care îl trăim, 2016. Este una dintre prioritățile programului meu de guvernare locală. Dacă vrem să avem o capitală aerisită în care să putem să circulăm liber dintr-o parte în alta a orașului, în primul rând trebuie dezvoltat transportul public. Avem o flotă de 1000 de autobuze Mecedes dintre care 30% sunt blocate în parcare pentru simplul motiv că foștii primari nu au alocat fonduri pentru piese și cele 300 și ceva de autobuze, în loc să fie pe teren, să ușureze transportul bucureștenilor, sunt folosite direct din parcul auto pentru piese. Este inacceptabil așa ceva. […] De asemenea, parcări la intrarea în capitală, la gurile de metrou în cartierele cele mai aglomerate – iată câteva soluții.” – Gabriela Firea după depunerea candidaturii în 2016
În raportul “Trei ani de mandat. PMB zero barat”, realizat de asociațiile ActiveWatch, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică și Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), au fost identificate măsurile prioritare, termenul de execuție și stadiul implementării în iulie 2019, momentul publicării documentului. Pentru toate măsurile următoare durata de execuție prevăzută s-a încheiat:
1.Crearea unui sistem unic de gestionare a parcărilor menit a descuraja sistemul actual de parcare spontană pe străzi și trotuare: reducerea parcărilor pe stradă cu durată mare (de peste 3 ore) cu 50%, creșterea veniturilor din parcări cu 60% și creșterea veniturilor din gestionarea parcărilor cu 300%
2.Introducerea vehiculelor electrice de livrare și utilitare
3.Optimizarea serviciilor logistice urbane
4.Realizarea și implementarea unei politici unitare și durabile privind parcarea rezidențială
5.Conectarea infrastructurii de tramvai prin Piața Unirii: extinderea cu 1.3 km a infrastructurii de tramvai, crearea unor noi rute de traversare a orașului (vezi hartă)
6.Reabilitarea stațiilor de tramvai: accesibilitatea pentru persoane cu deficiențe de mobilitate, vedere și auz, platformă de 70m x 3 metri, reducerea consumului de energie (prin panouri solare), automate de vânzare bilete, ecran cu informații pentru pasageri, CCTV și supraveghere, adăposturi, bănci, iluminare, coșuri de gunoi etc. Proiectul trebuia să fie gata până în aprilie 2018.
Sursă: Google Maps. Stația de tramvai Gara de Nord, b-dul Gheorghe Duca în august 2018
7.Benzi de circulație cu prioritate pentru transportul public: 25 km de benzi noi, planificate a se contrui în 2017-2018
8.Reabilitarea stațiilor de autobuz: adăposturi, bănci, iluminat, trecere de pieteno în aproprierea stației, marcaje pe pavaj pentru desemnarea suprafeței de oprire în stație, configurare cu electricitate etc. Proiectul trebuia să fie gata până în aprilie 2018.
9.Stabilirea unui număr de parcări de transfer (Park and Ride) la intrările cheie în oraș pentru a amplifica utilizarea transportului public în locul vehiculelor personale: Otopeni, prelungirea liniei M2 prin Pipera- Poartă Prelungire Intermodală A3, Poartă Intermodală M3 – A2, Poartă Intermodală Gara Progresul și DN5, Poartă Intermodală Prelungirea M3 prin Militari A1.
10.Dezvoltarea unei rețele de infrastructură pentru biciclete de 250 km în București și Ilfov cu accentual pe locuri de muncă, instituții, transport public.
11.Încurajarea mersului pe jos și a deplasării cu bicicleta
- Constituirea unui centru independent de consultanță pentru accesibilizare
- Eliminarea tuturor obstacolelor montate în spațiul public pentru a asigura respectarea Normativului 51/2012 (Revizuire NP 051/2000). Exemple: bolarzi, panouri publicitare, chioșcuri etc
- Accesibilizarea unei rețele primare formată de străzile pe care circulă transportul public (trotuare, signalistică, intersecții, refugii etc.)
- Accesibilizarea unei rețele secundare de străzi care să conecteze rețeaua primară de instituții publice și private (sănătate, educație, servicii sociale, cultură, comercial, clădiri de birouri etc.), Ø Accesibilizarea sistemului public de transport și a stațiilor aferente (automate de eliberare a biletelor, signalistică, accesul la stații, accesul în vehicule, vehicule, facilități etc)
- Planificarea călătoriei (hărti, informații, telefon dedicat etc.)
- Ghid de accesibilizare pentru instituții publice si private (amenajări obligatorii, recomandări etc.)
- Amenajarea unui centru de instruire pentru funcționarii publici (relația cu persoanele cu dizabilități) si de calificare pentru persoanele cu dizabilități
12.Centru de Control al Traficului Urban și Semnalizarea Regimului de Prioritate în Intersecții: centrul există din 2009, a costat 20 milioane de euro, dar nu este întreținut.
13.Introducerea unui sistem integrat de eticketing
14.Promovarea unui sistem de transport public unitar printr-o politică de tarifare integrată, cu niveluri de prețuri ce se apropie de media europeană de 50% recuperare tarif călătorii.
Niciunul dintre aceste proiecte nu a început, deși termenul de execuție s-a sfârșit. Singura excepție o face sistemul de eticketing: au fost amplasate 6 automate pentru 1,8 milioane locuitori. Conform raportului “Trei ani de mandat. PMB zero barat”, la Sibiu există 27 de automate la o populație de 0,39 milioane, în Brașov 30 de automate la 0,55 milioane, iar la Cluj-Napoca există 61 de automate la o populație de 0,3 milioane. Mai mult, deseori Primăria București a acționat contrar măsurilor propuse în PMUB. De exemplu, obstacolele montate în spațiul public nu au fost eliminate, ci s-au adăugat altele, iar trotuarele s-au îngustat.
Ce promite în continuare
Chiar dacă a eșuat în implementarea tuturor măsurilor menționate anterior, în ședința consiliului general din 31 iulie 2019, Gabriela Firea a aprobat introducerea unui nou proiect în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă: „Edificarea unei stații de metrou la nivel suprateran situată între stația de metrou Berceni și Șoseaua de Centură și a unei parcări de tip Park&Ride pe Șoseaua Berceni sector 4.” Prin extinderea Magistralei 2 de metrou în partea de sud și construirea parcării în Șoseaua de Centură se dorește diminuarea traficului rutier și pietonal în zona intrării în stația de metrou Dimitrie Leonida.
Ce a făcut
Totuși, primăria capitalei a avut câteva inițiative menite să îmbunătățească mobilitatea urbană. Unele dintre ele nu dau randamentul dorit deoarece sunt dependente de măsurile propuse, și neimplementate, din PMUB.
1.Au existat 4.193 de beneficiari de eco-vouchere pentru biciclete acceptați în cadrul “Programului de stimulare a eliminării din traficul bucureștean a autovehiculelor cu grad ridicat de poluare, prin acordarea de eco-vouchere”;
2.S-au extins liniile de autobuze STB făcând legătură între București și Ilfov, însă viteza de deplasare nu a crescut deoarece nu s-au asigurat benzi dedicate transportului public;
3.S-au semnat acorduri de cooperare cu trei companii care administrează servicii de închiriere de trotinete electrice: Lime, Wolf şi Flow. Circulația trotinetelor electrice pe drumurile publice nu este reglementată în legislație;
4.S-au construit garduri metalice pentru separarea unor linii de tramvai de traficul general;
5.S-au lansat două aplicații: InfoSTB, o sursă de informare cu privire la programul mijloacelor de transport în comun și rutele disponibile, pentru a putea minimiza timpul de așteptare în stații, și Trafic Alert București, aplicație utilizată pentru semnalarea neregulilor precum parcaje neregulamentare, semafoare nefuncționale etc.;
6.A fost lansat proiectul pilot „autobuzul școlar”: 11 autobuze Otokar noi parcurg 4 trasee, 46 de stații, pentru a îi conduce pe elevii școlii nr. 195 la unitatea de învățământ și înapoi.
Editor: Oana Despa
Sursă featured foto: Video de prezentare PMUD
