Pe cine alegem la București? Este întrebarea recurentă în fața unei tăvi electorale mai degrabă supra-ofertante comparativ cu scrutinele anterioare.
În ultimii 20 de ani, bucureștenii cu discernământ nu au avut prea multe opțiuni viabile. Mojicii, fripturiștii, neamurile și sinecuriștii au știut de fiecare dată pe cine sau cu cine să pună ștampila.
A fost simplu în orașul cu cei mai mulți bugetari din țară, unde politicul înșubează oameni mai mult loiali decât competenți, te miri unde. Acum, sub lumina reflectoarelor digitale, a tehnologiei informației, a ecranelor și a echipelor de comunicare, toți cei aflați în pole position afișează o mască-șablon.
Deși neanunțați oficial, îi voi enumera în ordine alfabetică, cu o radiografie sumară, filtrată de experiența de peste zece ani de presă locală în București, pentru a nu fi acuzat, Doamne-ferește, de parti-pris-uri.
Daniel Băluță: „Don”-ul din Sectorul 4 și comuniunea cu lumea interlopă
Daniel Băluță, primarul Sectorului 4 și vicepreședinte PSD, poziționat undeva pe locul doi sau trei în ierarhia acestei formațiuni politice, este recunoscut drept „gospodarul” care menține aparatul de partid și firmele afiliate mufate la bani publici.
Fără scrupule în demersul de a obține voturi, a demonstrat lipsa de viziune pe termen lung atunci când, în trecut, a demolat gardurile STB care asigurau un culoar unic pentru tramvai și a creat astfel egalitate de șanse pe rutier și cetățenilor cu BMW, certați cu regulile de circulație.
Administrația sa este, conform plângerilor cetățenilor, printre cele mai opace, iar oportunitatea și legalitatea anumitor investiții ridică serioase semne de întrebare, deși sunt de amploare. Primarul Băluță ignoră ședințele de Consiliu Local, acolo unde opoziția este prezentă.
Transparența actului de guvernare locală este nulă: nu există transmisii live sau înregistrări salvate public ale acestor ședințe. În urma lor rămân doar procesele verbale redactate de oamenii săi.
Daniel Băluță a transformat, practic, Sectorul 4 într-un soi de Sicilie, cu o administrație paralelă organigramelor statului. Daca ar fi să alegem un slogan cinstit pentru campania sa, acesta ar fi „Mafia care face. Nu-ți convine, dormi cu peștii!”
Stelian Bujduveanu: „Băiatul de bani gata” și vorbitul din cărți
Stelian Bujduveanu, sau „Steli” pentru apropiați, este un „băiat de bani gata” din Constanța, care a ajuns în politica bucureșteană prin filiala PNL Sector 3, unde a încercat o opoziție timidă în fața baronului Robert Negoiță.
Reprezintă șablonul celebrei replici „Cine vă recomandă? Familia!”. În cercurile restrânse ale politicii mari se știe că părinții săi „țin banii PNL-ului”.
Absolvent de Drept la Universitate, a ajuns primar general după trocul politic din Consiliul General al Municipiului București de după alegerile prezidențiale, funcție din care exploatează orice oportunitate de imagine.
Canalele de comunicare ale Primăriei Municipiului București (PMB) sunt sufocate de imaginea sa, iar termenul interimar este interzis atât aici, cât și în anumite publicații aflate pe statul de plată al PNL.
Bujduveanu face parte din aripa condusă de Hubert Thuma (condamnat pentru corupție), falangă cu ramificații în „mafia imobiliară” din București și „cămătăria” Ilfov.
Pe plan politic are gena și anticorpii lui Ludovic Orban, politicianul cu 9 vieți, care a scăpat de oprobriu chiar și după ce a lovit un copil pe trecerea de pietoni. După cinci ani de Consiliul General, Bujduveanu pare ca a prins din zbor anumite lucruri. Totuși, dacă pică masca, momentan pare că habar n-are despre București și vorbește al naibii de bine din cărți.
CITEȘTE ȘI: EDITORIAL | Să-i dea cineva un balcon domnului interimar Bujduveanu
Ciprian Ciucu: De la activist la „Domnul Goe” al administrației
Ciprian Ciucu, fost activist în societatea civilă, s-a remarcat printr-o „trădare de carieră” când a pășit în politică, după episodul controversat al colaborării cu Monica Macovei.
A câștigat cinstit prima oară în fața fostului primar Mutu, dar la alegerile din 2024 i s-a făcut „culoar liber”, după ce contracandidatul său, actualul viceprimar PSD Vigheciu, a fost forțat de partid să candideze fără șanse la Sectorul 5, împotriva lui Piedone mic, în urma unor negocieri obscure dintre PNL și PSD.
O manevră similară cu episodul Iohannis-Dăncilă de la prezidențialele din 2019.
Ulterior a avut și are o majoritate confortabilă asigurată de USR cu ajutorul căreia a dus la bun sfârșit proiecte punctuale cu care „a marcat“ politic.
Între timp a deraiat moral, arătând un orgoliu nemăsurat în fața vocilor critice, dublat de un egocentrism care i-a surprins pe toți cei care l-au cunoscut în perioada în care era consilier general și când făcea o opoziție „ca la manual”, aproape singur, împotriva fostei primărițe de la Voluntari.
Atitudinea și felul în care se raportează la realitatea din jur îi trădează lipsa de viziune și tenacitate și reprezintă un semnal de alarmă major pentru o funcție care presupune reprezentarea și îmbunătățirea calității vieții tuturor cetățenilor Capitalei, indiferent de opinii.
Lipsa modestiei și un comportament „à la Domnul Goe” în administrație pot duce la catastrofe, după cum am experimentat cu toții după 2016, la PMB. Este protejatul lui Ilie Bolojan, după ce ani de zile i-a ridicat osanale publice și a pretins public că „a luat notițe de la Oradea”.
Acuză constant presa incomodă că minte, iar oamenii din subordine transmit public că „noi vă dăm știrea corectă”. În schimb, un aspect pozitiv al administrației sale este, parțial, cel al transparenței.
Cătălin Drulă: Locomotiva USR, rătăcită în București
Cătălin Drulă, locomotiva și performerul USR în guvernarea Cîțu, pare rătăcit în București, orașul în care a copilărit și crescut. După ani de politică centrală, legătura cu administrația locală lipsește.
Gafele recente arată că a fost scos „din pălărie” în fața unor oameni din partid mult mai bine pregătiți pentru problemele Capitalei. Cu un management al USR rupt de oamenii din eșaloanele trei și patru, este greu de crezut că va avea performanță fără o echipă puternică și stabilă în spate.
Până în prezent, nu există semnale că ar percepe în mod real problemele Capitalei, atât pe verticală, cât și pe orizontală, de la negocieri politice la limita moralității și până la Asistența Socială a orașului.
În politica mare, cartea sa de vizită este „Autostrada Moldovei”, proiect pe care l-a inclus, după ce a umblat cu jalba-n proțap la Bruxelles, pe lista de investiții prin PNRR.
Pe plan local, a făcut ceva curățenie la Metrorex, dar este prea puțin pentru un „bloc cu zece etaje” în care s-a dat cu mătura doar la subsol, și doar într-un colț, de ochii lumii.
Pe cine alegem la București? „Fentele” din cursa ogarilor
Pe lista potențialilor candidați se mai regăsesc, cu șanse minime spre deloc: „abuzatul de mamă” Makaveli, „nicușorista-elitistă care sparge Dreapta” Ana Ciceală și „mafiotul PDL-ist” Liviu Negoiță.
Nici Piedone nu va rata expunerea mediatică a alegerilor locale în calitate de „șef de trib-cumătru-bișnițar”, cu o televiziune în spate.
Consilierul general Dan Cristian Popescu, „profesorul de mate” și fost viceprimar la Sectorul 2, este un traseist politic de carieră care nu a performat în nicio poziție publică și are o avere greu de justificat în fața cetățenilor obișnuiți.
Deocamdată, acesta este platoul electoral din care vom afla pe cine suntem puși să alegem la București.
Adevărata miză o reprezintă însă luptele interne din PNL, PSD și USR, unde semnalul pentru bătălia la baionetă, în tranșee, a fost deja dat.
Ce e clar e că Bolojan pare că s-a impus în PNL la București și Ilfov, odată cu stabilirea datei alegerilor anul acesta, și nu anul viitor, cum ar fi dorit „mafiotarzii” din Ilfov.
