Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.

BdB e un proiect marca Funky Citizens
Susține Buletin de București Susține

Primărie

Coduri QR în cimitirele uitate ale Capitalei. Protocol între PS2 și Administrația Cimitirelor

Coduri QR în cimitirele uitate ale Capitalei. Protocol între PS2 și Administrația Cimitirelor
Coduri QR în cimitirele uitate ale Capitalei

Consiliul General al Municipiului București (CGMB) are pe ordinea de zi a ședinței din 30 septembrie un proiect de hotărâre ce vizează o colaborare între Primăria Sectorului 2 și Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane București (ACCU). Scopul declarat este reabilitarea, întreținerea și revalorificarea unor cimitire cu valoare istorică, aflate într-o stare avansată de degradare. În plus, se dorește implementarea de coduri QR în cimitirele din sector.

UPDATE. Proiectul a fost votat în ședința de marți a Consiliului General al Municipiului București cu 44 de voturi pentru, urmând să fie adoptat.

Starea reală a cimitirelor din Sectorul 2

Primăria Sectorului 2 a solicitat acordul CGMB pentru a se asocia cu ACCU, argumentând că cimitire precum „Reînvierea” și „Iancu Nou” necesită intervenții urgente.

Potrivit documentației consultată de Buletin de București, Administrația Cimitirelor, deși responsabilă cu gestionarea acestor spații, nu ar fi capabilă să răspundă adecvat nevoilor comunității fără un parteneriat funcțional cu administrațiile de sector.

Proiectul de hotărâre menționează că aceste cimitire nu ar trebui privite doar ca simple locuri de veci, ci ca elemente ale patrimoniului urban și spiritual al orașului.

„O serie de cimitire cu valoare istorică și socială — precum Cimitirul „Sfânta Vineri”, „Reînvierea”, „Iancu Nou” și altele – se află într-o stare avansată de degradare, necesitând intervenții urgente de reabilitare”, se arată în proiectul de hotărâre ce va fi discutat în ședința Consiliului General din 30 septembrie.

Coduri QR în cimitirele din sector

Protocolul de colaborare propus detaliază o serie de obiective, de la reabilitarea infrastructurii(alei, garduri, iluminat, și întreținerea spațiilor verzi, până la organizarea de evenimente culturale și educative). Totodată, se vorbește despre transformarea cimitirelor în „zone de liniște, memorie și respect” și despre combaterea “percepției negative” asupra acestora.

Printre acțiunile planificate se numără regenerarea urbană și peisagistică a zonelor adiacente, promovarea valorilor culturale și spirituale prin plăci informative și coduri QR, organizarea de evenimente comemorative și educative, inclusiv vizite ghidate.

Colaborarea ar urma să înceapă cu proiecte-pilot în locații selectate de comun acord, cu posibilitatea extinderii la nivelul tuturor cimitirelor din sector.

Motivația reală și beneficiile promise

Raportul de specialitate anexat proiectului menționează o scrisoare de intenție transmisă de ACCU către primarul Rareș Hopincă.

În document, ACCU recunoaște starea precară a cimitirelor istorice din sector și subliniază necesitatea unei abordări integrate, cu sprijinul administrației locale.

Proiectul de hotărâre promite o serie de beneficii, inclusiv creșterea calității spațiilor funerare, reducerea vandalismului, stimularea turismului cultural și consolidarea identității locale.

Totodată, se anticipează „o eficientizare a operațiunilor de întreținere și o îmbunătățire a imaginii cimitirelor prin transformarea lor în “locuri de memorie activă și integrare comunitară”. Proiectul va intra la votul consilierilor generali în ședința de marți, 30 septembrie.

CITEȘTE ȘI Cine poluează apele din Nordul Capitalei? Petiție a locuitorilor din Ilfov împotriva deversărilor „fantomă”

Autor

  • Cătălin Doscaș

    Reporter și redactor-șef la Buletin de București. Face presă de la 15 ani, când a debutat în media locală din Tecuci, și a parcurs de-a lungul a peste două decenii toate formatele jurnalistice: presă scrisă, radio, online și televiziune. În București, s-a format în redacțiile de știri radio ca reporter de teren, redactor și prezentator (StudentFM, NaționalFM, Radio Total, Smart FM) și a coordonat editorial postul Realitatea FM, înainte de a trece în presa online, ca editor la B365.ro, pe subiecte de administrație a Capitalei.

    Din 2012 a lucrat în televiziune, mai întâi la Realitatea TV, ca reporter pe zona socială, editor de știri și reporter special în cadrul emisiunii de anchete „Reporterii Realității”, iar apoi în secția de Investigații a Digi24, unde a documentat dosare despre devalizarea patrimoniului public în campania „România furată”.

    În 2017 s-a alăturat, ca reporter special, echipei inițiale care a transformat tabloidul Libertatea în cotidian generalist și de investigație.

    Este jurnalist la Buletin de București din 2019, unde urmărește banii publici, proiectele de infrastructură și deciziile din administrația București-Ilfov.

    După ce a preluat și coordonarea Buletin de București ca redactor-șef, în iunie 2023, fără a renunța la munca de reporter, investigațiile pe care le-a semnat și editat alături de echipă au câștigat, în ani consecutivi (2024–2026), Premiile I, II și III la categoria „Presă locală” a Galei Superscrieri.

Etichete

Susține Buletin de București

Susține Buletin de București pentru investigații, reportaje și știri locale.

Susține BdB

Newsletter BdB

Bucureștiul, explicat pe înțelesul tău.

Cele mai importante știri, investigații și povești din oraș, alese de redacție și trimise direct la tine în inbox.