Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Tuesday , 26 August 2025
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainMediu

Legea Mirosurilor | Cei care produc mirosuri neplăcute ar putea fi, în sfârșit, sancționați. Metodologia de aplicare, în consultare publică, la cinci de ani de a adoptarea legii

17
Legea Mirosurilor | Metodologia de aplicare, în consultare publică, la cinci ani de la promulgare. Firmele ar putea fi sancționate pentru mirosuri neplăcute. Foto: Arhivă via Iar Miroase
Legea Mirosurilor | Metodologia de aplicare, în consultare publică, la cinci ani de la promulgare. Firmele ar putea fi sancționate pentru mirosuri neplăcute. Foto: Arhivă via Iar Miroase

Operatorii economici care generează mirosuri neplăcute ar putea fi, în sfârșit, sancționați. La cinci ani de la promulgare, Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică normele de aplicare pentru Legea Mirosurilor, cadrul normativ menit să gestioneze și să reducă disconfortul olfactiv.

La nivelul regiunii București-Ilfov, mare parte din reclamațiile privind mirosurile neplăcute provin din partea localităților ilfovene situate în apropierea gropii de gunoi Vidra, unde depozitarea deșeurilor încă se face neconform, cu precădere din cauza lipsei capacității de tratare.

Ce prevede Legea Mirosurilor

Legea nr. 123 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cunoscută în spațiul public drept „Legea Mirosurilor”, a intrat în vigoare încă din iulie 2020, însă nu a putut fi aplicată nici până în prezent, din cauza lipsei normelor de aplicare.

Acestea ar fi trebuit elaborate de Ministerul Mediului, în colaborare cu Ministerul Sănătății, în cel mult 180 zile de la intrarea în vigoare a legii. Acest lucru nu s-a întâmplat, motiv pentru care responsabilitatea celor care poluează olfactiv a rămas doar pe hârtie.

După cinci ani de așteptare, Ministerul Mediului a lansat în consultare publică, la finalul acestei luni, metodologia pentru stabilirea nivelului de disconfort olfactiv și planul de gestionare a disconfortului olfactiv.

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 30 de zile de la data publicării pe site.

Firmele vor fi obligate să realizeze un plan de intervenții

Legea Mirosurilor instituie obligația companiilor care desfășoară activități generatoare mirosuri neplăcute de a elabora un plan de gestionare a disconfortului olfactiv, parte a autorizației integrate de mediu.

Planul de gestionare a disconfortului olfactiv reprezintă un set de măsuri stabilite de operatorul economic, în scopul identificării, prevenirii şi reducerii mirosurilor neplăcute.

Documentul pus în consultare publică detaliază modul de elaborare, stabilind niște cerințe minime de conținut, printre care:

  • identificarea surselor de mirosuri neplăcute din cadrul amplasamentului
  • stabilirea unor puncte de control și elaborarea unui sistem de monitorizare în aceste puncte
  • aplicarea de măsuri pentru prevenire și reducerea mirosurilor
  • elaborarea unor proceduri de gestionare a plângerilor din partea cetățenilor
  • stabilirea unor responsabili în cadrul companiei pentru implementarea planului, etc.

Planul de gestionare a disconfortului olfactiv va fi obligatoriu inclusiv pentru operatorii economici care nu se supun procedurilor de reglementare din punctul de vedere al protecţiei mediului, dar care pot genera mirosuri neplăcute.

În acest caz, planul se elaborează pe baza considerentelor tehnologice specifice activității și pe asigurarea cerințelor de curățare și igienizare a amplasamentului. Acesta se aprobă de direcția de sănătate publică județeană/ a Municipiului București.

Practic, pentru a stabili necesitatea elaborării unui astfel de plan se referă la existența plângerilor/sesizărilor din partea cetățenilor și la existența „receptorilor sensibili” în vecinătatea amplasamentului, adică a unor zone unde cetățenii se așteaptă în mod rezonabil să se bucure de un nivel ridicat de confort și în care petrec timp continuu sau regulat, precum zonele rezidențiale urbane sau rurale, şcoli sau grădiniţe, spitale, zone turistice sau culturale, etc.

Ce spune Legea Mirosurilor despre cum va fi evaluat disconfortul olfactiv

Cel de-al doilea document lansat în consultare publică este proiectul privind metodologia de aplicare a legii, care stabilește metodele de evaluare ale disconfortului olfactiv.

În acest caz, cetățenii au un rol esențial, fiind încurajați să depună sesizări ce au la bază „un jurnal de mirosuri”.

Acesta se adresează cetățenilor expuși la mirosuri neplăcute în mod recurent și trebuie completat pentru cel puțin două săptămâni în cazul mirosurilor care apar zilnic și pentru patru săptămâni în cazul în care mirosul apare de câteva ori pe săptămână.

Dacă firmele sunt obligate să realizeze monitorizări proprii și să ia măsuri pentru reducerea mirosurilor neplăcute, autoritățile au atribuții de control, desfășurând investigații pe baza plângerilor primite.

Astfel, metodologia privind evaluarea și gestionarea disconfortului olfactiv se adresează atât operatorilor economici care pot genera mirosuri neplăcute, cât și autorităților publice și cetățenilor.

Procedura recomandată este efectuarea unei evaluări FIDOL în afara amplasamentului/locației indicate de reclamant, prin efectuarea unei investigații în jurul amplasamentului, dacă este posibil, și apoi prin intrarea pe amplasament pentru a determina/ confirma că sursa de miros este prezentă pe amplasament.

Care sunt factorii FIDOL:

  • Frecvența – cât de des apare mirosul
  • Intensitatea – cât de puternic este perceput mirosul pe o scară de la 0 la 6
  • Durata – perioada de timp în care persistă mirosul
  • Ofensivitatea – caracterul neplăcut al mirosului (tonul hedonic), măsurat de pe o scară de la -4 pentru mirosuri extrem de neplăcute, precum carnea putrezită la +4 pentru mirosuri extrem de plăcute, precum cel de pâine proaspătă
  • Locația – tipul de zonă și sensibilitatea receptorilor

În ceea ce privește evaluarea mirosului, metodologia cuprinde atât metode subiective, bazate pe inspecția în teren, precum și metode obiective, bazate pe olfactometria dinamică, care cuantifică concentrația mirosurilor în unități de miros.

Totodată, metodologia stabilește limite de expunere, în funcție de tipul de zonă: rezidențial, rural, comercial/ industrial, etc.

Mirosul insuportabil de la groapa de gunoi Vidra

La nivelul regiunii București-Ilfov, mare parte din reclamațiile privind mirosurile neplăcute provin din partea localităților ilfovene situate în apropierea gropii de gunoi Vidra.

Aceasta este arătată cu degetul de ani zile de cetățenii din localitățile Vidra, Sintești, Berceni și Popești Leordeni ca fiind o sursă pregnantă de poluare și mirosuri neplăcute puternice.

Așa a luat naștere aplicația IarMiroase, un proiect menit să pună presiune pe autorități să stabilească în mod oficial sursa mirosului și riscurile la care sunt supuși cetățenii şi care să faciliteze transmiterea de sesizări, așa cum a relatat Buletin de București aici.

Potrivit locuitorilor zonei, mirosul devine insuportabil mai ales pe timpul nopții, existând momente în care cetățenii au trimis chiar și câte două sesizări pe minut către autoritățile cu atribuții în domeniu: Direcţia de Sănătate Publică şi Garda Naţională de Mediu.

Recent, mai multe organizaţii de mediu au susţinut că au fost ameninţate de operatorul gropii de gunoi, EcoSud SA, după ce au dezvăluit depăşiri semnificative ale emisiilor de metan.

După publicarea datelor, în care au fost surprinse mai multe „pungi” persistente de metan din perioada noiembrie 2023 – mai 2025, cu debite estimate a se situa între 600 kg CH₄/h și 3,2 tone CH₄/oră, activiștii au primit o notificare pe care aceștia o consideră „o tentativă clară de intimidare”.

CITEŞTE ŞI: „Pungi” de metan, deasupra gropii de la Vidra. Activiștii de mediu susțin că au fost amenințați de operator


Autor

  • Andreea Tudor

    Născută și crescută în București, susținătoare a presei independente. Așa am ajuns redactor la Buletin de București. Fiind eu, însămi, parte a sistemului de învățământ românesc și pasionată de domeniul social, pun sub lupă tot ceea ce se întâmplă în sfera educației. Cred cu tărie că presa „pentru cetățeni” este presa independentă. Oamenii au nevoie de o informare corectă pentru a înțelege pe deplin ce se întâmplă în jurul lor și pentru a lua acțiune împotriva nedreptăților.

scris de

Andreea Tudor

Născută și crescută în București, susținătoare a presei independente. Așa am ajuns redactor la Buletin de București. Fiind eu, însămi, parte a sistemului de învățământ românesc și pasionată de domeniul social, pun sub lupă tot ceea ce se întâmplă în sfera educației. Cred cu tărie că presa „pentru cetățeni” este presa independentă. Oamenii au nevoie de o informare corectă pentru a înțelege pe deplin ce se întâmplă în jurul lor și pentru a lua acțiune împotriva nedreptăților.

pe același subiect