Lucrările de conservare și protejare de la Hanul Solacolu, una dintre cele mai emblematice ale Capitalei, continuă, arată primarul general, Nicuşor Dan. Echipele Trustului de Clădiri Municipale București au ridicat structura la nivelul etajului 1 aferentă corpului principal de clădire și au început montajul primelor grinzi pe care se va rezema acoperișul provizoriu, mai informează edilul Bucureștiului.
De asemenea, Nicușor Dan susține și că pe restul corpurilor de clădire s-a lucrat la evacuarea gunoiului și la montajul elementelor de rezistență metalice de la subsol și parter.
În paralel, pentru securizarea clădirilor, au fost îndepărtate elementele constructive din lemn și tablă deteriorate, care ar fi putut reprezenta risc de desprindere.
CITEȘTE ȘI: VIDEO | Hanul Solacolu pus în siguranţă. Stadiul lucrărilor la monumentul istoric
Istoria Hanului emblematic al Capitalei
Hanul, aflat pe Calea Moșilor nr. 134-134A, a intrat în posesia Primăriei Capitalei în 2022, după cum a mai arătat Buletin de București și de atunci clădirea a fost gândită drept un potențial spațiu cultural pentru locuitorii Capitalei.
Imobilul este considerat un monument istoric, inițial a fost prima fabrică de paste făinoase din București. Tot în aceeași perioadă, la parterul clădirii, pe fațada exterioară erau prăvălii și se conecta cu zonele comerciale importante din Capitală, cu Calea Moșilor și Podul Târgul de Afară.
Hanul Solacolu a fost construit în 1859, la comanda fraților Solacoglu din Istanbul. A servit ca adăpost pentru călători până după cel de Al Doilea Război Mondial. În timpul conflictului a fost grav afectat de un incendiu, iar în era comunistă, camerele au servit locuitorilor în regim de închiriere.
CITEŞTE ŞI: FOTO | Primăria Capitalei vrea să transforme Hanul Solacolu într-un spațiu cultural
Cazul Hanului Solacolu nu este o raritate în Bucureștiul ultimilor ani. Multe dintre clădirile Capitalei, unele monument istoric, au fațade deteriorate sau sunt chiar aproape de ruinare. Administrația locală nu a găsit, încă, nicio soluție pentru a le salva.
O variantă ar fi o „lege a fațadelor”, după modelul din Oradea, care să prevadă și posibilitatea ca Primăria să poată acoperi o parte din costurile de renovare, dar si varianta de a amenda proprietarii care împiedică acest proces. Momentan, această lege a fațadelor este doar în faza de discuții.
