După alegerile din 1937, legionarii conduși de Corneliu Zelea Codreanu și apoi de Horia Sima au semănat teroare pe străzile din Capitală și din Ilfov, violențele și presiunile lor ducând până la abdicarea Regelui Carol al II-lea. Buletin de București vă prezintă partea a doua din radiografia realității de după alegerile parlamentare din 1937, așa cum o prezentau principalele ziare ale vremii. Am parcurs doar o parte dintre articolele cuprinse în arhiva Arcanum despre intimidările, violențele și teroarea făcute de „Legiune” după intrarea în Parlamentul României.
Împușcături pe străzile din Ilfov, la un an după alegeri
La doar două luni de la alegerile generale din 1937, Capitala și județul care o înconjoară au fost cuprinse de violențe desprinse din filmele de acțiune. Gazeta Cotidian consemna că, pe 6 februarie 1938, un camion cu legionari din București a intrat în comuna Greci (Grădiștea de astăzi) pentru a-l trage la răspundere pe primarul de acolo. Oamenii primarului au sărit la bătaie și s-au aruncat în stânga și-n dreapta ciomege, în timp ce gloanțele de revolver erau trase în aer.
Jandarmii, prezenți la fața locului, au tras în cauciucurile camionului plin cu 60 de legionari. În ciuda focurilor trase de autorități, camionul a dispărut. Legionarii au ajuns în comuna Fierbinți, unde au fost întâmpinați de jandarmii de acolo cu care au făcut o înțelegere. Mai exact, să se întoarcă în Capitală.
Totuși, legionarii nu și-au respectat cuvântul dat jandarmilor din Fierbinți și au plecat spre altă comună, unde au vrut să agreseze șeful de post. Conflictul s-a încheiat după ce polițiștii au tras un glonț în piciorul unui legionar.
Violențele care au avut loc în acele zile în București și Ilfov s-au întors împotriva legionarilor. Jurnaliștii ziarului Timpul au scris că, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, a avut loc un transfer de condamnaţi la închisoare. Printre cei transferați se număra și Corneliu Zelea Codreanu.
Pe Șoseaua Ploiești-București, la kilometrul 30, camioanele care transportau viitorii deținuți au fost atacate de legionari, iar condamnații au profitat de întuneric și ceața din acea noapte pentru a fugi din camion spre pădure. Jandarmii au apucat, însă, să-i împuşte pe fugari, inclusiv pe liderul Corneliu Zelea Codreanu.
Bucureștii Noi, cuibul central al legionarilor
Cartierul Bucureștii Noi era pe atunci comună și punctul zero al mișcării legionare din perioada interbelică.
După ce Poliția Capitalei a făcut percheziții la „Casa verde”, adresa de domiciliu, situată în comuna Bucureștii-Noi, a lui Corneliu Zelea Codreanu, care era și sediul Partidului Totul pentru Țară au ieșit la suprafață informații despre cum își pregăteau legionarii violențele.
„Organizarea pe tot întinsul țării a mișcării așa zisă „legionară“, prin cuiburi și unități mai mari decât acestea, este de natură ocultă, bănuită, nefiind cunoscută decât de o mică minoritate a conducătorilor legionari. În adevăr, dovada clandestinității este formată nu numai prin observațiile organelor polițienești și ale Jandarmeriei, dar chiar prin acte semnate de conducătorii legionari”, pasaj din Ziarul Timpul, ediția de pe 18 mai 1938.
Circularele liderilor legionari erau trimise de la sediul din strada Gutenberg a Capitalei peste tot prin țară și cuprindeau îndemnuri la violențe. Mai mult, unul dintre liderii partidului „Totul pentru Țară” a cerut legionarilor să facă liste „negre” cu cetățenii și autoritățile care se opun „Legiunii”.
„Ţineţi liste nominale de toţi acei ce se poartă rău cu noi şi s-au purtat în trecut, fie autorităţi, fie particulari. Asemenea de cei ce se poartă bine, mai cu seamă autorităţile”, se arată într-o circulară citată de Ziarul Universul, pe 9 mai 1938.
Nu totul se comunica prin circulare, informațiile „sensibile” erau transmise direct de Corneliu Zelea Codreanu șefilor cuiburilor legionare.
„Cei ce nu se vor prezenta, însemnează că voesc să înșele mișcarea, să ne vândă și să ne trădeze. Se pot face servicii și fără înșelăciuni și fără vânzare de frați și fără trădare și fără călcare de jurământ”, se arăta într-o circulară în care liderul legionarilor chema toți liderii din București să se întâlnească „individual” cu el cu câteva luni înainte de alegerile din 1937. Documentele au fost publicate în 1938 în ziarul Capitala.
În anul de după intrarea legionarilor în Parlamentul României, ziarele vremii făceau aproape zi de zi dezvăluiri despre violențele pregătite în Capitală, dar și în țară. Ziarul Capitala arăta în perioada aprilie-iunie cum membrii „Legiunii” aveau „adevărate arsenale individuale, depozite de arme și explozibile, care nu pot avea nici un fel de justificare alta decât aceea a unei pregătiri organizate pentru violențe și rebeliune”.
Editor: Cătălin Doscaș
CITEȘTE ȘI:
Comments are closed.