Societatea civilă trage un semnal de alarmă cu privire la distrugerea vegetației, în urma „operațiunilor de igienizare” și decolmatare făcute de autorități în zona fostelor canale agricole din Otopeni, inclusiv prin tăierea unor copaci protejați de lege.
Dacă o parte din aceste canale au fost transformate în ultimii 30 de ani în „magistrale” de canalizare, pe altele nu s-a mai văzut apă curgând de ani de zile, spun cetățenii.
Mai precis, activiștii de mediu atrag atenția că „igienizarea canalelor nu trebuie să însemne distrugerea vegetației”, așa cum prevede protocolul de colaborare încheiat între Primăria Otopeni și Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).
Defrișarea vegetației spontane din zona canalelor de desecare, inclusiv a unor nuci, specie protejată de lege, are loc într-un oraș în care suprafața spațiilor verzi reprezintă doar 1% din totalul intravilan, condus de un primar care a fost trimis în judecată de DNA pentru fraudă cu fonduri destinate sistemului de canalizare.
Copaci protejați de lege, tăiați în nordul Capitalei
Orașul Otopeni este împânzit de o rețea de canale de desecare, construite în perioada comunismului pentru a drena apa în exces care afecta culturile agricole. După ce au fost abandonate după revoluție, „natura și-a revendicat locul”, transmite Alex Găvan, fondatorul Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde.
Activistul de mediu susține că „tăierea brutală a vegetației spontane (inclusiv a unor nuci, specie protejată) din Otopeni” trebuie să înceteze imediat până la formularea unei soluții coerente.”
Să razi tot, chiar și acoperit de hârtii, nu mai este acceptabil în România anului 2024.
Alex Găvan, fondatorul Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde
Andreea Bogdan, reprezentantă Otopeni Verde, povestește pentru Buletin de București că locuiește lângă un canal mai mic, pe care nu s-a mai văzut apă de ani de zile.
Practic, eu locuiesc lângă un canal mai mic. Am văzut apă, într-adevăr, într-o iarnă cu multă zăpadă, acum vreo opt ani, după topirea zăpezii. Dar de atunci nu am mai văzut apă.
Locuitoarea orașului Otopeni susține că aceste canale au într-adevăr nevoie de îngrijire, întrucât o parte dintre acestea s-au transformat în gropi de gunoi, însă cu o intervenție minimă asupra vegetației.
Da, trebuie curățate, trebuie scoase deșeurile din construcții (…) trebuie întreținute, dar nu înțeleg de ce trebuie să radă toată vegetația de pe ele, arbori maturi, să-i smulgă cu excavatorul prin niște acțiuni de anvergură, pe tot canalul. Nu contează, e decolmatat, nu-i decolmatat.
De altfel, în urma lucrărilor, toate deșeurile și resturile de vegetație au fost lăsate pe marginea canalelor, așa cum se poate observa și din imaginile apărute în spațiul public.
Canalele cu „dejecții” și „crima de mediu” din Otopeni
O parte din canalele de desecare au fost transformate în „magistrale de canalizare” pentru autorități, locuitorii și firmele din Otopeni. Deversările constante de ape uzate, netratate sau tratate parțial, sunt o normalitate de aproape 20 de ani în Nordul Capitalei.
Totul ajunge, direct sau prin pânza freatică, în râul Pasărea, lung de peste 30 de kilometri. Acesta izvorăște lângă Aeroportul Internațional “Henri Coandă”, străbate aproape 10 localități ilfovene și se varsă în Dâmbovița, în zona localității Fundeni.
De-a lungul timpului, Buletin de București a scris în detaliu despre poluarea istorică generată de administrația condusă de primarul liberal Silviu Gheorghe, lucru evident și pentru locuitorii orașului, din cauza mirosurilor insuportabile și a aspectului apei.
Cea mai mare poluare este cu ape neepurate conform standardelor în vigoare care sunt deversate pe canale. Nu știu cum fac ei sau cum au buletinele de analiză, dar pentru noi, este evident că nu sunt epurate corespunzător, că miroase în zonă și se vede după aspectul apei.
Andreea Bogdan, Otopeni Verde
Aflat în funcție din 1996, primarul liberal Silviu Gheorghe a fost reținut în septembrie 2022 de procurori anticorupție pentru un prejudiciu de șapte milioane de euro. Banii erau destinați extinderii sistemului de canalizare a orașului și construirii unei stații de epurare noi, la Nord de Aeroportul Otopeni.
Dosarul a fost mutat de avocații lui Silviu Gheorghe de la Tribunalul București, la Tribunalul Ilfov. Pus în libertate, el s-a întors în funcție.
Distrugerea vegetației într-un oraș cu deficit de spații verzi
Și inginerul specialist pe mediu Daniel Sărdan militează împotriva distrugerii vegetației spontane, explicând beneficiile pe care le aduc canalele împădurite, printr-o postare de Facebook.
- 🌳mențin umiditatea în sol (mai ales în aceste condiții de secetă si călduri)
- 🌳 reduc viteza vântului și purifică și umidifică aerul
- 🌳 au un aspect estetic extraordinar
- 🌳oamenii din Ilfov nu au parcuri și se plimba cu familia de-a lungul lor
- 🌳 canalele și arborii sunt casă pentru păsări, mamifere, amfibieni chiar și căprioare. Acolo sunt cuiburi și habitate pentru multe specii utile care ne asigură echilibrul ecosistemului. Mai puține păsări înseamnă mai multe insecte, și tot așa …
- 🌳 vegetația din lateral protejază la evaporație dar și la aruncarea gunoaielor, molozului direct în ele.
- 🌳 sunt o bogăție pentru întregul ecosistem, pentru cei care locuiesc în apropiere, pentru copii, păsări, animale, chiar și pentru agricultură, pentru parcelele cultivate.
- 🌳 sunt conexiune/culoar ecologic cu alte zone naturale, lacuri și păduri. Cu ajutorul lor diferite specii se pot duce dintr-o pădure în alta, din pădure la apă.
- 🌳ar putea fi parte foarte importantă din viitoarea centură verde a capitalei, centura verde susținută de toate forurile politice, minister.
- 🌳 în cazul canalului care miroase urât de la deversări, vegetația protejează locuitorii din apropiere în așa fel încât mirosul sa nu fie împrăștiat în toată localitatea.
- 🌳în spațiul de siguranță al canalelor se pot face trasee de agrement de bicicleta sau pietonale.
- 🌳important, mai ales acum cu evenimentele din Spania și cu inundațiile din România, este ca aceste canale pot absorbi mai multă apă și o pot reda treptat și rezistă la eroziune mai bine cu vegetație mare decât fără.
Contactat de Buletin de București, Daniel Sărdan povestește că a început să primească sesizări, videoclipuri și fotografii de la locuitorii orașului, oameni care s-au mutat în Otopeni pentru natură care acum, privesc neputincioși cum aceasta este distrusă. Prima reclamație cu privire la lucrările făcute de autorități a venit în data de 16 octombrie.
Cum orașul Otopeni nu are niciun parc de agrement, canalele împădurite au devenit adevărate „parcuri liniare”, explică Daniel Sărdan. Oamenii ies la plimbare de-a lungul lor, pe jos sau cu bicicleta, se adăpostesc la umbra copacilor.
Suprafața spațiilor verzi din oraș reprezintă doar 1% din totalul intravilan, astfel încât cetățenii din Otopeni au doar 16,29 metri pătrați spațiu verde/ locuitor, cu circa 10m2 mai puțin decât prevederile legale, se arată într-un raport al primăriei.
Deși vegetația spontană crescută pe canalele de desecare nu este considerată spațiu verde, aceasta este cu atât mai importantă pentru locuitori, în contextul deficitului de spații verzi al orașului.
Protocolul de colaborare
Primăria Otopeni a încheiat un protocol de colaborare cu ANIF, în vederea „igienizării” canalelor de desecare, operațiune definită prin „îndepărtarea vegetației crecută spontan și eliminarea deșeurilor acumulate” se arată într-o Hotărâre de Consiliul Local de la finalul lunii martie.
Conform documentului, „Orașul Otopeni își asumă realizarea operațiunilor de igienizare, pe cheltuială proprie și cu mijloacele pe care le consideră necesare”.
În același timp, igienizarea canalelor nu include și decolmatarea sau taluzarea malurilor acestora, acțiuni ce se vor realiza doar cu acordul ANIF Ilfov.
Atât Daniel Sărdan, cât și Andreea Bogdan atrag atenția cu privire la nevoia unei consultări publice, obligatorie în cazul situațiilor care afectează mediul.
Reprezentanta Otopeni Verde s-a adresat autorităților în scris, pentru a afla mai multe detalii despre lucrările derulate de-a lungul canalelor de desecare din oraș.
Nu înțelegem ce se întâmplă și de ce se întâmplă. Vrem și noi să înțelegem că s-a făcut o analiză de risc, că se fac niște măsurători care argumentează necesitatea acestor lucrări.
Andreea Bogdan, Otopeni Verde
CITEȘTE ȘI: INVESTIGAȚIE VIDEO | Clanul „Sărmanilor”. Cum ajung apartamentele sociale din Otopeni la oamenii primarului
Răspunsurile autorităților privind distrugerea vegetației și tăierea unor copaci protejați de lege
Singurul răspuns oficial pe care l-a primit a venit din partea ANIF Ilfov, la mijlocul lunii aprilie. Redăm o parte din răspunsul instituției referitor la protocolul de colaborare încheiat cu Orașul Otopeni:
„Lucrarea de distrus vegetație ierboasă și lemnoasă constă în defrișarea manuală sau mecanizată a vegetației care impiedică si blochează scurgerea apei în canal ducând uneori la stagnări de ape pe anumite tronsoane de canal și amplificând astfel colmatarea acestora cât și degajarea de mirosuri. (…)
Această vegetație lemnoasă nu are roluI de barieră forestieră și nici de burete absorbant privind aportul freatic sau a mirosuritor întâlnite pe diferite aliniamente. Ea este înlăturată atât prin lucrari cu efort propriu, cât și prin lucrări de întreținere si reparații din cadrul amenajării efectuate periodic care au ca scop aducerea infrastructurii de îmbunătățiri funciare la parametrii proiectați.
Pentru înființarea de zone verzi sunt luate în studiu terenurile adiacente canalelor respective, cu acceptul din partea primăriilor de pe raza cărora fac parte terenurile, cât și avizarea acestora de catre Direcțiile Agricole Județene.”
Și Reporterii Buletin de București s-au adresat în scris atât primăriei, cât și filialei ANIF Ilfov pentru un punct de vedere, însă până la data publicării, nu am primit un răspuns.
Totuși, un angajat ANIF ne-a transmis telefonic că decolmatările se fac o dată la cinci ani, conform prevederilor legale și că au fost obținute autorizații de defrișare pentru arborii protejați de lege.
Vom reveni cu răspunsurile în cauza de îndată ce le vom primi.
Editor: Cătălin Doscaș
