Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local
Wednesday , 17 April 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
Acasă Articole Analizele „groazei“ de la Otopeni: cote de poluare în Râul Pasărea, depășite cu 600%. Expert: „Nu mai e de amendă, e de puşcărie!”
ArticoleInvestigațiiMediu

Analizele „groazei“ de la Otopeni: cote de poluare în Râul Pasărea, depășite cu 600%. Expert: „Nu mai e de amendă, e de puşcărie!”

418
FOTO: Cătălin Doscaș
  • Un raport oficial de analize, transmis de Apele Române către administrația locală din comuna Tunari, scoate la iveală o realitate șocantă dincolo de mirosurile pestilențiale din zonă: sunt depăşiri de peste 600% la unii indicatori.
  • Buletinul analizează doar nouă parametri pentru astfel de situații, deși normativele în vigoare stipulează până la 40 de indicatori care pot oferi tabloul complet al riscurilor curente pentru sănătatea umană, și al cataclismului ecologic istoric aflat, în continuare, în desfășurare.
  • Chiar și minimale, verificările oficiale transmise sub presiunea cetățenilor din zonă către de autoritatea locală, deci publicului, arată o situație greu de închipuit pentru o țară europeană, care a traspus legislația în domeniu, de la Bruxelles, de ani de zile: apele infestate și deversate direct într-un afluent al Râului Pasărea nu respectă nici măcar normativele pentru privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare.  
  • Buletinul de analize oficial, obținut de Buletin de București, a fost transmis la aproape două săptămâni de la protestul organizat de Primăria Tunari și oamenii exasperați din zonă, la granița cu Otopeniul, din cauza deversărilor ilegale de la stația de epurare a orașului, cel mai mare poluator din zonă, care funcționează ilegal.

„Staţia de epurare din Otopeni pare că e un cămin de vizitare, prin care doar trec apele infestate. Nu știu ce reține, poate doar hârtia igienică”, trage semnalul de alarmă profesorul universitar Mircea Vintilescu, doctor în Monitoring integrat de mediu și decan al Asociației Profeșioniștilor în Protecția Mediului Înconjurător, după ce a văzut analizele oficiale obținute de Buletin de București.

Măsurătorile efectuate de Laboratorul de Calitatea Apei din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov-Bucureşti, de sub Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea, au fost realizate fix în ziua în care autoritățile din Tunari au făcut o solicitare oficială cu privire la aceste informații, din 22 februarie, la o zi după protestul de la granița cu orașul Otopeni. Asta cu toate că datele au un caracter eminamente public, iar analizele trebuie făcute periodic, cel puțin trimestrial, potrivit legilor apelor.

Rezultatele obținute arată depășiri greu de interpretat ale reglementărilor în vigoare cu privire la protecția mediului, și anume NTPA – 001, adică Norme Tehnice de Protecție a Apelor care ar trebui să fie „biblia“ privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. Potrivit actului normativ, sunt stabilite 40 de valori pivot. Buletinul de analize oficial transmis autorităților locale din comuna Tunari, și făcut astfel public, surprinde doar nouă parametri.

Situația e gravă, buletinul de analize este dezastruos. Acolo trebuie să se respecte la maximum normele, cu amendamentul că stația nu deversează într-un curs natural, ci într-un canal de desecare care se află în coada Văii Pasărea. Acolo, regulile sunt mult mai stricte, din cauză că vorbim despre poluarea accentuată a cuvetei lacului și a lacului în care se varsă acest canal. S-a format deja o saltea de depuneri, de sedimente, care este foarte toxică”, explică pentru Buletin de București profesorul universitar Mircea Vintilescu.

Un miros de mușamalizare, sub presiune

În mod specific, legislația europeană, traspusă între timp şi la Bucureşti, menționează o serie de parametri care trebuie monitorizați pentru a asigura protecția mediului și sănătatea umană, inclusiv, dar fără a se limita la, metale grele (cum ar fi plumbul, cadmiul, mercurul etc.), compuși organici volatili, pesticide, hidrocarburi aromatice policiclice, și alte substanțe toxice specifice care pot avea efecte adverse asupra sănătății umane și ecosistemelor acvatice.

Relația de cauzalitate între parametrii analizați în laborator și cei care ar fi fost omiși intenționat poate fi stabilită prin evaluarea impactului pe care analizele “extra” le-ar avea asupra şi asupra sănătății umane, astfel:

  • Metalele grele se pot acumula în organismele vii, ducând la intoxicații cronice sau acute, afectând funcționarea organelor și a sistemului nervoas și imunitar.
  • Compușii organici volatili și hidrocarburile aromatice policiclice sunt cunoscuți în literatura de specialitate pentru potențialul lor carcinogen și pot afecta calitatea apei și sănătatea umană prin expunere directă sau indirectă.
  • Pesticidele în apele de suprafață pot duce, potrivit acelorași surse, la probleme de sănătate, inclusiv afectarea sistemului endocrin, probleme de reproducere și posibile efecte carcinogene.

Riscurile generate de inhalarea mirosului și folosirea apei pentru menaj din puțurile de mică adâncime din zona afectată ar include:

  • Boli hidrice: Consumul de apă contaminată poate duce la boli gastrointestinale, hepatice, renale și neurologice, precum și la afecțiuni dermatologice prin contactul direct cu pielea.
  • Efecte asupra sănătății pe termen lung: Expunerea prelungită la poluanți specifici poate crește riscul de dezvoltare a bolilor cronice, inclusiv cancerul.

Materii totale în suspensie: 144 mg/L. Limita pentru apele de suprafață este de 35 mg/L, ceea ce înseamnă o depășire de 311%. Aceasta poate avea efecte negative asupra vieții acvatice și poate indica prezența altor poluanți periculoși.

CBO5 (Cererea Biochimică de Oxigen pe 5 zile): 183.5 mgO2/L. Limita este de 25 mgO2/L, ceea ce reprezintă o depășire de 634%. Aceasta indică o poluare organică semnificativă, care poate afecta ecosistemele acvatice și reprezintă un risc pentru sănătatea umană prin contaminarea surselor de apă, subterane sau de suprafață, potrivit literaturii de specialitate accesibilă publicului.

CCOCr (Cererea Chimică de Oxigen determinată cu dicromat): 509.3 mgO2/L. Limita legală este de 125 mgO2/L, ceea ce reprezintă o depășire de 307.44%. Aceasta indică o încărcătură mare de poluanți organici și anorganici, cu potențiale efecte toxice pentru viața acvatică și umană.

Azot total: 58.5 mg/L. Limita reglementată este de 15 mg/L pentru azotul total, ceea ce reprezintă o depășire de 290%. Excesul de azot poate duce la creșterea masei organice dintr-un corp de apă, afectând calitatea și sănătatea ecosistemelor.

Fosfor total: 8.68 mg/L. Limita legală este de 2 mg/L, ceea ce reprezintă o depășire de 334%. Excesul de fosfor poate avea aceleași efecte ca și în cazul azotului total.

Sulfuri: 2.7 mg/L. Limita pentru sulfuri conform HG 351/2005 este de 1 mg/L, ceea ce reprezintă o depășire de 170%. Sulfurile, în special hidrogenul sulfurat, sunt toxice și pot cauza probleme respiratorii și iritații ale ochilor și pielii la concentrații ridicate.

pH: Valoarea pH-ului este 7.8 în analizele minimale furnizate de Apele Române, ceea ce se încadrează în limitele normale stabilite de legislație (6.5-8.5 pentru HG 351/2005 și 6-9 pentru HG 352/2005), deci nu există depășire.

Reziduu filtrabil la 105°C: Rezultatul este 776 mg/L. Nu există o limită specifică pentru “reziduu filtrabil la 105°C” în reglementările legale. Totuși, valorile ridicate ar putea indica o concentrație mare de solide dizolvate, ceea ce poate afecta calitatea apei.

Agenți de suprafață anionici (MBAS): 4.62 mg/L. Nu există o limită specifică în HG 351/2005 sau HG 352/2005 pentru acești agenți, dar prezența lor indică o poluarea masivă cu detergenți, care poate avea efecte toxice asupra vieții acvatice și umane.

Culoarea Râului Pasărea, în aval de stația de epurare din Otopeni.

Dincolo de rezultatele care arată depășiri uluitoare cu privire la NTPA – 001, Buletin de Bucureşti a descoperit că nici în cazul NTPA – 002, privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare, normele nu sunt respectate. În cazul CCOCr, care indică o poluare organică semnificativă, depăşirea este 1,8%. Adică, staţia de epurare deversează ape mai toxice decât ar trebui să primească din reţeaua de canalizare a Otopeniului.

Procurorii specializati în protecția mediului, „necunoscuţii“ ecuației

Profesorul universitar Mircea Vintilescu este specializat și în legislație de mediu. Înainte de 1989 s-a ocupat îndeaproape de Sistemul de Gospodărire al Apelor din regiunea Bucureşti-Ilfov și cunoaște problematica din zonă. De asemenea, în 2019, a vorbit în cadrul unei investigaţii publicată de Libertatea care arata atunci că limita de poluare este depăşită de patru ori.

„Cel responsabil de această poluare istorică gravă este obligat să suporte cheltuielile pentru remediere, adică dragarea lacului şi curăţarea canalului care alimentează Râul Pasărea. De ce sunt plătite instituțiile statului, doar să constate? Asta fac turiștii. Garda de Mediu și restul instituțiilor trebuiau să le atragă atenția că nu mai e de amendă, ci de pușcărie, indiferent că intervine deputatul sau senatorul cutare de Ilfov. Ei sunt de mulți ani, nu de ieri, în afara legii. Odată ce e afectată sănătatea omului, implicațiile sunt enorme. E ca și cum se scoate un angrenaj dintr-o mașină. Cine plătește pentru asta? Amenda tradițională este un act contravențional. Aici e infracțiune, nu contravenție. Amenzi cu caracter infracțional(n.r. – amenzi penale) nu pot da cei de la Garda de Mediu Ilfov, ci numai Garda de Mediu Naţională. Ei au acces la procurori specializaţi în probleme de protecţia mediului. Şi nu vorbim doar despre ce este evacuat acolo, ci trebuie calculat impactul din aval, inclusiv din Lacul Pasărea. Vorbim de o poluare făcută cu bună ştiinţă, de ani de zile, nu de ieri, accidentală, de autoritatea locală din Otopeni. Aceeași vină o are și Apele Romane. Asta cu analizele oficiale e o problemă de gospodărire a apelor? Cum și ce a gospodărit în acești ani? Asta nu e o problemă pe care să o rezolve comunitatea locală. Pentru ce sunt plătiți oamenii din toate aceste instituții ale statului? Toţi se fac vinovați de tăinuire”, conchide profesorul Vintilescu, la mai bine de patru ani de interviul acordat cotidianului Libertatea.

Granița “naturală” dintre orașul Otopeni și comuna Tunari.

Extinderea stației de epurare a orașului Otopeni a fost preluată de Apa Nova ca parte a unui protocol menit să rezolve în al 12-lea ceas situația critică în care se află orașul. Compania care are concesionat sistemul de apă-canal al Capitalei, și care administrează în prezent stația de epurare ilegală din Otopeni, s-a angajat să realizeze din fonduri proprii investiția, iar, ulterior, să recupereze banii de la oamenii din localitate, printr-o strategie tarifară.

Protocolul presupune ca Apa Nova să acceseze un credit bancar în valoare de 6,7 milioane de euro. Adică cu 300.000 de euro mai puțin decât prejudiciul care ar fi fost cauzat de primarul PNL Silviu Gheorghe, și stabilit de procurorii DNA, asupra sistemului public de canalizare.

Investiţia pentru achiziţia terenului a fost cuprinsă în bugetul pe 2024 al oraşului Otopeni şi se ridică la puţin peste 220.000 de euro. Potrivit unei înștiințări privind majorările tarifelor pentru apă canal deja impuse localnicilor, termenul de finalizare estimat pentru finalizarea extinderii stației de epurare, cel mai mare poluator din zonă şi pentru care analizele oficiale de la Apele Române au stabilit depășiri de peste la 600%, este anul 2027.

CITEŞTE ŞI

scris de
Cătălin Doscaș

Lucrează în mass-media de la vârsta de 15 ani când a publicat primele articole în presa locală din Tecuci. Ulterior, a lucrat în redacţii de radio ca reporter, redactor şi prezentator (StudentFM, NaţionalFM, Radio Total, Smart FM) unde a acoperit domeniille politic, economic, social şi externe. Ulterior a fost editor-coordonator al postului Realitatea FM. Experienţa în jurnalismul on-line a dobândit-o la portalul B365.ro unde a fost editor. În 2012 s-a angajat în televiziune. La RealitateaTV a fost, pe rând, reporter la secţia Social, reporter special la emisiunea de reportaje şi anchete „Reporterii Realităţii” dar şi editor al jurnalelor de ştiri. Ulterior a făcut parte din secţia de Investigaţii de la Digi24 şi a lucrat la campania „România furată”. A revenit în presa scrisă în 2017 ca reporter special în cadrul unui proiect de repoziționare a tabloidului Libertatea în cotidian generalist. În prezent, are 36 de ani şi este reporter și editor-coordonator la Buletin de București.