Nicușor Dan a preluat marți, 29 octombrie, cel de-al doilea mandat de primar general, care va dura până în 2028. În acest context, Buletin de București prezintă bilanțul lui Nicușor Dan: ce promisiuni și ce realizări a avut în mandatul anterior, precum și obiectivele lui pentru viitorul Bucureștiului.
La alegerile locale din iunie 2024, Nicușor Dan, care a candidat independent, cu susținerea Alianței Dreapta Unită (USR, PMP și Forța Dreptei), a câștigat un nou mandat la Primăria Municipiului București (PMB) cu 48,3% din voturi (352.734 de voturi), conform rezultatevot.ro. Pentru funcție au concurat nouă candidați, iar numărul total de alegători prezenți la urne a fost de 746.438 de persoane.
După două înfrângeri inițiale, parcursul fostului activist, ajuns primar al Bucureștiului, este o raritate. Reușita unui independent de a învinge mai întâi un partid, iar mai târziu două dintre cele mai mari partide din țară, este „o lecție de democrație”, după cum a afirmat președintele PSD, Marcel Ciolacu.
CITEȘTE ȘI: Referendumul lui Nicușor Dan va fi organizat în aceleași secții de vot cu alegerile prezidențiale
Bilanțul lui Nicușor Dan: ce a promis și ce a realizat în cel de-al doilea mandat
Nicușor Dan, fost activist și fondator al Asociației „Salvați Bucureștiul”, a avut două eșecuri electorale înainte de a-și începe parcursul la PMB. Înfrânt inițial de Sorin Oprescu în 2012 și, apoi, de Gabriela Firea în 2016, Nicușor Dan a reușit anul acesta să câștige al doilea mandat consecutiv la Primăria Capitalei.
Noul București e orașul în care oamenii se mișcă mai bine, respiră mai bine și câștigă mai bine.
Nicușor Dan, 2020
În timpul campaniei electorale din 2020, Nicușor Dan promitea un București „nou”, un oraș în care locuitorii să beneficieze, printre altele, de mai multă mobilitate prin modernizarea transportului public și crearea unor mari parcări de tip „park & ride” la marginea orașului.
El a promis și un mediu mai curat, prin extinderea spațiilor verzi și combaterea activă a poluării, dar și măsuri pentru îmbunătățirea sistemului de termoficare, precum modernizarea a sute de kilometri de conducte, conform programului său electoral.
Când a preluat primul său mandat de primar, edilul susținea că a găsit instituția în faliment: datorii de aproape 3 miliarde de lei, pe un buget de 4,5 miliarde de lei, iar în conturi doar câteva milioane de lei.
Tren metropolitan în Bucureşti, un proiect cu întârzieri peste întârzieri
Metroul de suprafață pe infrastructura CFR existentă era una dintre marile promisiuni ale lui Nicușor Dan din 2020, care însă nu a devenit realitate. Edilul a recunoscut, într-un interviu pentru Digi24, că a fost o promisiune fără acoperire. Nu luase în calcul starea infrastructurii când a ieşit public cu acest proiect-mamut de mobilitate urbană.
Buletin de Bucureşti a scris pe larg de-a lungul ultimilor ani, pe subiect. În vara lui 2022, Nicuşor Dan „spera” că în 2023 infrastructura feroviară din nordul Capitalei ar putea fi folosită de bucureşteni pentru a scuti timp în trafic. Şi a fost doar unul dintre multele termene depăşite.
În acest moment, singurele trasee feroviare considerate de autorităţi ca fiind bucăţi pe care circulă trenuri metropolitane sunt cele dintre Gara de Nord şi aeroportul Otopeni şi Gara de Nord – Scroviştea.
Vom avea tren metropolitan în următorii ani numai în partea de nord a Bucureştiului, pe linia de cale ferată deja modernizată, conform primarului general. În partea sudică, proiectul nu este fezabil pentru că trenul ar merge pe anumite porţiuni cu 5-10 kilometri pe oră, iar asta nu l-ar face atractiv pentru pasageri, care ar alege alte metode de transport.
Nicuşor Dan a făcut declaraţia la câteva zile după ce anunţase protocolul cu CFR prin care acest tren metropolitan ar urma să circule numai pe „semi-inelul” feroviar de nord al Capitalei.
Nicuşor Dan explică faptul că, pe termen mediu, numai acest tren metropolitan va fi dat în folosinţă.
Semaforizare inteligentă, dar aproape inexistentă
Tot la capitolul promisiuni neîndeplinite intră și sistemul de semafoare inteligente menționat de edil în campania din 2020.
Conform programului său de atunci, ar fi trebuit să vedem în București sisteme de semaforizare care își schimbă culoarea în funcție de fluxurile din intersecții.
Semaforizarea inteligentă va însemna dotarea intersecțiilor cu senzori și camere video, precum și folosirea programelor de inteligență artificială, care vor optimiza funcționarea intersecțiilor în toate momentele zilei.
Nicușor Dan, program electoral 2020
Cu toate acestea, sistemul nu a fost pus la punct.
Totuși, primarul general și-a reînnoit promisiunea în aprilie anul acesta și a spus că întregul sistem de semaforizare inteligentă va fi implementat în Capitală în trei-patru ani.
Administraţia a semnat contractul cu compania care va realiza studiul de fezabilitate pentru acest proiect de fluidizare a traficului. Va fi o implementare în patru etape, iar în prima, care se va încheia în doi ani, vor fi făcute aşa-numite linii verzi pe cinci căi majore de ieşire din Bucureşti.
Această primă etapă vizează mari bulevarde din sectoarele Bucureştiului, cu excepţia Sectorului 3. Vorbim de 85 de intersecţii, care vor fi puse la punct în următorii doi ani, conform primarului general.
Combaterea poluării prin construirea unor piste de biciclete
Deși promitea în programul electoral „un sistem adevărat” de piste de biciclete, ele au trecut în plan secund, dar sunt prevăzute într-un master plan care a fost prezentat în fața cetățenilor pe 21 august.
Proiectul, cu termen de finalizare până în 2035, vizează construcția unor piste de biciclete ce vor acoperi peste 200 de kilometri pătrați.
Principalele rute dedicate bicicliștilor vor însuma peste 135 de kilometri, creând o rețea extinsă de piste care să conecteze întregul oraș.
În prezent, Bucureștiul are doar 11 trasee de biciclete, dintre care cea de pe Calea Victoriei este cea mai bine delimitată.
Deși au fost preluate mai multe exemple de bune practici din afară, cu precădere din ghidurile olandeze, Asociația Pro Infrastructura a avertizat că „diavolul stă în detalii”, iar lățimile propuse pentru viitoarele piste de biciclete sunt prea mici ca bicicliștii să se poată deplasa în siguranță și confort.
Buletin de București a stat de vorbă cu Ionuț Ciurea, vicepreședinte și director executiv al asociației.
CITEȘTE ȘI: Masterplanul pentru biciclete, punct final miercurea viitoare. Principalele prevederi ale documentului
15 mari parcări nerealizate
Nicușor Dan a promis, tot în 2020, implementarea unui sistem de „15 mari parcări” de tip „park & ride” la periferia Bucureștiului, de care ar fi trebuit să se bucure atât cei care locuiesc în afara orașului și vin zilnic la muncă, cât și cei aflați în tranzit.
Parcările le-ar fi permis șoferilor să își lase mașinile dimineața și să le ia înapoi seara, pentru a evita aglomerația din Capitală.
Ar fi trebuit să existe deja 15 astfel de parcări poziționate la ieșirile din București, în zone corelate cu viitoarele stații ale metroului de suprafață.
Punctele propuse includ locații precum Străulești, Pantelimon, Prelungirea Ghencea/Domnești, Berceni, Titan, Popești-Leordeni, Jilava, Bragadiru, și Aeroportul Otopeni.
CITEȘTE ȘI: REPORTAJ | „Magnetismul” lui Nicușor Dan la învestirea noului Consiliu General al Capitalei
Centura Verde București-Ilfov, blocată în Camera Deputaților
Nicușor Dan promitea în campanie că va începe proiectul „Centura Verde a Bucureștiului”, care a fost ignorat de administrația Gabrielei Firea, deși a fost aprobat de Consiliul Genral încă din 2017.
Proiectul de lege pentru Centura Verde București-Ilfov a fost înaintat inițial către Parlament în data de 12 aprilie 2023, însă a rămas blocat la ultima comisie din Camera Deputaților, cea pentru „agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice”.
Cu toate acestea, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat joi, 31 octombrie 2024, că au fost plantați primii copaci, aproximativ 16 mii de arbori, în zona Autostrăzii de Centură a Capitalei (A0).
Sunt bucuros că Ministerul Mediului, prin Romsilva, și Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, au demarat acest proiect vital pentru sănătatea bucureștenilor!
Sorin Grindeanu
CNAIR a pus la dispoziție două terenuri în suprafață totală de 7.500 de metri pătrați în zona nodurilor ale A0 cu DN6 și cu Autostrada A2, conform ministrului.
După blocajul din Camera Deputaților, textul proiectului de lege privind Centura Verde București-Ilfov a fost depus ca amendamente la noul Cod Silvic pe 12 aprilie 2024. Acesta ar fi trebuit să fi fost deja adoptat în al doilea trimestru al anului 2023, potrivit termenului asumat de România prin PNRR.
Noul Cod Silvic a trecut de Senat la finalul lunii aprilie și, inițial, se estima că ar urma să fie adoptat până în luna iunie. Nu s-a întâmplat așa. Și Codul silvic s-a blocat tot în Camera Deputaților.
Daniel Sărdan, fondator al Grupului de inițiativă „Salvați Codrii Vlăsiei”, ambasador al platformei „Împreună pentru Centura Verde” și inginer specialist pe problemele de mediu, ne-a explicat că nu există o justificare clară pentru aceste întârzieri, ci doar „niște chestii de lipsă timp și de context pentru convocarea comisiilor”.
În același timp, Daniel Sărdan susține că „fiecare lună contează”, întrucât pădurile din jurul Ilfovului sunt măcelărite prin defrișări legale, cu scop comercial.
CITEȘTE ȘI: Centura Verde București-Ilfov. Unde s-a blocat proiectul pentru protejarea pădurilor din jurul Capitalei
Ce a reușit Nicușor Dan să facă la capitolul transport public
Printre promisiunile care s-au materializat există și câteva investiții în infrastructura de transport public: achiziția a 100 de autobuze electrice, 100 de tramvaie noi și 100 de troleibuze, dintre care unele finanțate prin PNRR, dar și benzile unice pentru transportul public, aproximativ 22 de kilometri realizați treptat, anual, precum și ajustarea unor rute care să deservească mai bine cartierele și zonele cu necesar de transport.
De asemenea, primăria condusă de Nicușor Dan a integrat datele GPS de la STB în Google Maps, pentru ca cei care folosesc transportul public să urmărească în timp real sosirea autobuzelor și tramvaielor.
Mai mult, Primăria Generală a făcut un acord cu Ministerul Transporturilor pentru un tarif unitar între STB și Metrorex: 3 lei pentru o călătorie la metrou sau 3 lei pentru 90 de minute de transport cu tramvaiul, autobuzul sau troleibuzul. Nicușor Dan spunea atunci că așa cum spitalele nu urmăresc profitul ca scop principal, nici transportul public nu ar trebui să fie guvernat de această logică.
Edilul a afirmat că aceste măsuri au contribuit la o creștere cu aproximativ 35% a numărului de călători în ultimii doi ani.
CITEȘTE ȘI: Asociaţia Metrou Uşor, șapte propuneri pentru un transport public mai eficient, în Bucureşti
Aproape o treime din rețeaua termică primară a fost modernizată
Tot la capitolul reușite, oarecum, intră aproape o treime din rețeaua termică primară a Capitalei, respectiv 300 de kilometri, care a fost modernizată. Restul conductelor, peste 700 de kilometri, nu au mai fost schimbate de câteva decenii.
În 2020, Nicușor Dan promitea înlocuirea a 300 de kilometri de conductă din rețeaua principală până în 2024.
În continuare, sunt probleme majore. Prezent în septembrie pe șantierul Colentina, edilul Capitalei a transmis că „ne apropiem” de 300 kilometri de conducte magistrale modernizate.
Dintre aceștia, aproape 160 de kilometri au fost înlocuiți în mandatul său. Restul, în administrațiile Firea și Oprescu.
Stația de epurare de la Glina, o investiție de peste 130 de milioane de euro
Lucrările de la stația de epurare de la Glina au fost finalizate la finalul anului trecut.
După 48 de ani, Bucureștiul are o stație de epurare care tratează toate apele din București. În momentul acesta, apa se varsă în Dâmbovița, apoi în Argeș, apoi în Dunăre și Marea Neagră, poluând toate aceste ape. Poate să trateze 12 metri cubi pe secundă, ceea ce înseamnă că, până în dezvoltarea viitoare a Bucureștiului – 2040, toată apa din canalizarea Bucureștiului va fi tratată. Este un proiect realizat cu finanțare europeană, mare parte de la Banca Mondială, cofinanțare de la Banca de Investiții şi primăria Municipiului București.
primarul general, nicușor dan
Stația de Epurare Glina utilizează nămolul rezultat din epurarea apelor uzate orășenești și tratează termic deșeurile nepericuloase rezultate din acest proces. Din gazele de ardere rezultate și evacuate de incinerator se recuperează căldură care se folosește pe de o parte, în procesul de uscare și ardere a nămolului, iar pe de altă parte într-un sistem de generare a energiei electrice.
Investiția se ridică la 650 de milioane de lei. O mare parte din sumă provine de la Banca Mondială. Cofinanțarea a fost asigurată de statul român și de Municipiul București, printr-un credit, de la Banca Europeană de Investiții.
La ce să ne așteptăm în următorii 4 ani
În timpul campaniei electorale din 2024, Nicușor Dan, care a câștigat cel de-al doilea mandat, a promis că, până în 2028, vom avea un transport public modernizat, cu 250 de tramvaie noi, iar șinele vor fi reabilitate și extinse cu 50 de kilometri. De asemenea, în videoclipul de campanie și-a reluat promisiunea de a implementa în Capitală peste 500 de semafoare inteligente, cu senzori.
Mai mult, la capitolul termoficare, edilul a promis că va schimba alți 250 de kilometri de țevi magistrale și va instala 20 de microcentrale pentru punctele termice cu probleme.
A promis, de asemenea, că va reabilita pasajele Obor, Lujerului și Victoriei, dar și Podurile Băneasa și Basarab.
