Au trecut 20 de ani de când comunitatea LGBTQ+ din România iese în stradă pentru vizibilitate și pentru a-și cere drepturile, prin cunoscuta paradă Pride. În tot acest timp, mișcarea a fost însoțită constant de incidente violente: de la simple huiduieli la agresiuni fizice directe și violente. Unul dintre cele mai șocante episoade s-a petrecut în urmă cu aproape 3 ani, într-un parc din centrul Capitalei, unde doi băieți de 14 și 16 ani au fost agresați fizic de un grup de bărbați, pentru că s-au sărutat.
Buletin de București a stat de vorbă cu directorul executiv al Asociației Accept, Victor Ciobotaru, pentru a afla ce (nu) s-a schimbat în felul în care autoritățile gestionează astfel de cazuri.
20 de ani de Pride. Director Accept: „Sunt multe incidente în care autoritățile nu-și fac treaba”
În 2006, un grup de participanți la GayFest, după cum se numea atunci, au fost bătuți cu brutalitate în metrou.
În 2013, la Muzeul Țăranului Român, un grup de homofobi a intonat cântece religioase și imnul național pentru a opri proiectarea unui film premiat cu două Globuri de Aur şi nominalizat la patru premii Oscar. Același scandal s-a repetat și în 2018.
În urmă cu doar 3 ani, un grup de bărbați a luat la bătaie doi băieți minori, de 14 și 16 ani, pentru că s-au sărutat într-un foișor din Cișmigiu.
Aceste episoade sunt doar câteva din multiplele incidente homofobe care au avut loc în ultimii 20 de ani de Pride în București.
Directorul executiv al Asociației ACCEPT, Victor Ciobotaru, a explicat că, deși s-au făcut mici progrese, autoritățile române continuă să gestioneze ineficient aceste cazuri.
„Asociația ACCEPT a creat jurisprudență pe zona asta de combatere a infracțiunilor motivate de ură, reprezentând cazul M.C. și A.C. împotriva României, din anul 2006, adică de la al doilea Pride, când un grup de participanți a fost urmărit la metrou și bătut cu brutalitate într-un vagon de metrou și nimeni nu a intervenit.
Cu toate că s-a depus plângere, ACCEPT a oferit sprijin juridic. Autoritățile n-au făcut nimic în 2006 și, la un moment dat, după mai mulți ani de tergiversări, au declarat cazul închis, fără niciun fel de soluție pentru victime”, a explicat Ciobotaru.
Cazul a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a condamnat România în 2016, la zece ani după agresiune.
„Statul român a fost găsit vinovat de faptul că nu și-a îndeplinit atribuțiile de a oferi protecție, de a oferi soluții pentru victime.
Și motivul pentru care a eșuat să ofere protecție sau să îndeplinească actul de justiție a fost bazat pe homofobie, pe prejudecata față de persoanele LGBT”, a explicat directorul Accept.
În urma condamnării, hotărârea CEDO este încă în supravegherea Consiliului de Miniștri, pentru ca România să îmbunătățească legislația de combatere a infracțiunilor motivate de ură pe toate criteriile, inclusiv pe criteriul orientării sexuale și identității de gen.
ACCEPT a colaborat, între timp, cu Ministerul Public și Parchetul General pentru a organiza traininguri specializate pentru procurori și polițiști.
„Am făcut traininguri pentru procurori și polițiști de la nivel național în domeniul acesta: cum să se facă ancheta, să se țină cont de nevoile victimei. Au fost 400 de persoane formate în acest proiect. E o picătură în ocean, însă tot e important. S-au făcut progrese în îmbunătățirea legislației de combatere a infracțiunilor motivate de ură”, a adăugat Victor Ciobotaru.
Cu toate astea, multe victime se lovesc în continuare de ignoranța sau chiar prejudecățile autorităților, mai spune directorul Accept.
„Sunt multe incidente în care autoritățile nu-și fac treaba și victimele sunt fie descurajate să depună plângere, fie blamate pentru ceea ce li s-a întâmplat. Nu-și găsesc niciodată dreptatea. De aici și lipsa de încredere a victimelor de a merge și de a depune plângeri”.
În privința progreselor, Ciobotaru remarcă o diferență față de acum 20 de ani, mai ales în rândul noilor generații de polițiști și procurori.
„Față de acum 20 de ani, da, sunt persoane în sistem care își înțeleg mult mai bine rolul și reușesc să aplice legea așa cum ar trebui, fără discriminare.
În cursurile pe care le-am avut, unde au fost cei mai buni specialiști din domeniu, au participat mai ales persoane din generația tânără de procurori, polițiști, care sunt foarte bine documentați și care au foarte bine împământenite principiile de non-discriminare”.
Totuși, sistemul rămâne departe de a fi prietenos sau accesibil pentru toți. Mai ales pentru minorii care nu se pot baza pe sprijinul părinților pentru a-și căuta dreptatea.
Minorii LGBTQ+ nu-și pot găsi dreptatea în justiție, fără acordul părinților
Vice România a scris pe larg, în urmă cu aproape 3 ani, despre cazul a doi băieți de 14 și 16 ani care au fost bătuți în Parcul Cișmigiu pentru că s-au sărutat.
Cazul lor evidențiază altă problemă majoră a sistemului. Minorii care fac parte din comunitatea LGBTQ+ nu pot depune o plângere penală fără acordul părinților, ceea ce poate genera probleme în cazurile în care părinții nu cunosc sau nu acceptă orientarea sexuală sau identitatea de gen a copiilor lor.
„Minorii au o cale de acces la justiție, da, însoțiți de un tutore, de un adult. Însă, în condițiile în care minorul, acasă, poate nu și-a dezvăluit orientarea sexuală sau identitatea de gen și a fost victima unei infracțiuni motivate de ură pe unul dintre aceste criterii, nu va merge la părinți să ceară sprijinul.
La Asociația ACCEPT ajung anual sute de cazuri. Noi le oferim asistență integrată, de la consiliere psihologică la consiliere juridică. Le prezentăm care sunt opțiunile și victima ia o decizie în cunoștință de cauză”, a explicat Ciobotaru.
De asemenea, la finalul anului trecut, ACCEPT a lansat platforma raporteazaura.ro, unde pot fi semnalate anonim infracțiuni motivate de ură.
„Informațiile pe care le primim în mod anonim, sigur, nu pot fi abordate mai departe, însă ne servesc ca instrument de colectare, ca instrument de advocacy în relația cu autoritățile, care se plâng de faptul că există subraportare, ignorând lipsa de încredere a persoanelor din grupuri vulnerabile în autorități”, a conchis directorul executiv al asociației.
20 de ani de Pride. Marșul din 2025 va avea loc sâmbătă, din Piața Victoriei până în Parcul Izvor
Marșul Pride va avea loc sâmbătă, 7 iunie, de la ora 16:00, pe traseul obișnuit Calea Victoriei – Parcul Izvor, între sediul Guvernului și Palatul Parlamentului.
Organizatorii estimează o participare mai numeroasă decât în 2024, când 27.000 de persoane au fost prezente.
Istoria marșului a început în 2005, sub denumirea de Marșul Diversității, ulterior GayFest, iar din 2014 a devenit oficial Bucharest PRIDE. În cei 20 de ani, traseul evenimentului a variat, iar din 2018 a fost stabilit pe Calea Victoriei.
Pe lângă marș, ediția din acest an cuprinde activități desfășurate în cadrul Pride Park 2025, în Parcul Izvor, în zilele de 6 și 7 iunie.
Programul include ateliere, cursuri, performance-uri artistice și concerte. Un alt eveniment marcant este Ceremonia de Binecuvântare pentru cupluri și familii LGBTQIA+, susținută de episcopa Diane Fisher, activistă pentru drepturile comunității din Europa de Est.
Tot în cadrul festivalului are loc și o întâlnire între părinți din România și Republica Moldova care își susțin copiii LGBTQIA+, eveniment menit să promoveze empatia și sprijinul familial.
Programul complet al Pride 2025:
Joi, 5 iunie:
- Rope Performance – 18:00, CNDB
Vineri, 6 iunie:
- Pride Park – Ziua 1 – 10:00–22:00, Parcul Izvor
- Cină comunitară gay intergenerațională – 18:30, Muzeul Queer
- Balkanique Party – 22:00, J’ai Bistrot
- Manele with Pride – 22:00, Manasia Hub
Sâmbătă, 7 iunie:
- Pride Park – Ziua 2 – 10:00–22:00, Parcul Izvor
- Ceremonie de binecuvântare pentru cupluri – 11:00, Parcul Izvor
- Întâlnire între părinți – România & Moldova – 13:00, Casa ACCEPT
- Marșul Bucharest PRIDE 2025 – 16:00, Calea Victoriei – Parcul Izvor
- Bucharest PRIDE Afterparty – 22:00, Control Club
Duminică, 8 iunie:
- Atelier de compasiune LGBTQIA+ – 14:00, Grădina Mântuleasa
- La Femme Fatale Drag Show & Afterparty – 19:00, InFLUX
Miercuri, 11 iunie:
- PRIDE Talks – Discuție transgenerațională – 19:00, InFLUX
Sâmbătă, 14 iunie:
- Vogue Workshops cu Yanou – 18:00, InFLUX
- Genderblender – Alphabet Soup Party – 22:00, InFLUX
Duminică, 15 iunie:
- Seară de scurtmetraje queer – 20:00, Random House
- Casio – spectacol de teatru – 20:00, Point
Luni, 16 iunie:
- Poezie Queer w/ GenF – 19:00, Piua Studio
Comments are closed.