Afacerile din Centrul Istoric al Capitalei nu rezistă în timp iar o bună parte dintre ele nu prind trei ani și ajung să dea faliment. De acest fenomen este responsabil excesul de pietonizare a Centrului Vechi, spune arhitectul Teodor Frolu în cadrul dezbaterii „Marele București” cu tema „Atenție, cade tencuiala”. Mai mult, multe restaurări s-au făcut fără strategie și, de multe ori, fără să se țină cont de sensul istoric al clădirilor. Soluția găsită de Teodor Frolu este ca adiministrația și proprietarii clădirilor să încerce să le dea un sens istoric și economic și cel mai important, să lege clădirile istorice din Centru de comunitate.

Din păcate centrul istoric din viziunea mea de acum 15 ani nu a mers în direcția cea bună. O mare problemă este că cam 50-60% din businessul de acolo apare și dispare din 3 în 3 ani de zile. Asta vine dintr-un exces de pietonizare, dintr-un model greșit, suferă exact de sindromul cartierului din Istanbul care a fost golit. De ce dau ca exemplu? Pentru că tema asta a patrimoniului conține în ea partea de structură, economică, istorică, dar cheia care trebuie căutată este legătura dintre comunitate și clădire. Dacă ne uităm la clădirile cu probleme, noi moștenim un trend de abandonare a acestor clădiri de vreo 50-60 ani, iar cutremurul din 77 a fost cel care a deschis dezvoltarea Bucureștiului în zonă centrală. De văzut cum putem să refacem acest matching care să fie organic și win-win. Unde s-a găsit structura sau omul sau proprietarul care a dat un sens și un rost clădirii, nu doar ideea de a restaura o clădire fără să-i dai un sens istoric, economic și cultural. 

A decalart Teodor Frolu, arhitect și anteprenor în industrii creative

Arhitectul susține și că zonele pietonale sunt dependente de cele carosabile, orice zonă pietnonală trebuie să aibă în apropiere și una carosabilă pentru alimentare. Este un eșec al Capitalei că Centrul Istoric se întinde, în acte, doar pe 10 străzi, deși în realitate cuprinde o zonă mult mai mare, mai spune Teodor Forlu.

O zonă pietonală trebuie să aibă la 50 sau 100 metri o zonă carosabilă care alimentează zona pietonală. Exista asta în Centrul Vechi. Denumirea a 10 străzi de acolo “Centrul Istoric al Bucureștiului” este un eșec al Bucureștiului. Pentru că el a limitat, de fapt, a definit o politică mai veche, definind doar o zonă minusculă centrul Bucureștiului, având în minte că restul poate să rămână în continuare o zonă fără restricții.

A adăugat Teodor Frolu

Aceste discrepanțe apar când nu există dialog, iar Bucreștiul nu are dialog nici azi pe cât poate. Ca sa ai dialog nu trebuie doar să vrei, trebuie să creezi niște instrumente prin care oamenii de la masa vorbesc aceeași limbă și se înțeleg. Dialog înseamnă ca acele două părți lucrează și se înțeleg impreuna. Să nu cădem în greșeala doar de a cheltui banii aia doar în a rezolva niște probleme, ar trebui ca acei bani ca să poată sa accelereze investiții. Îmi pare rău s-o spun, dar un oraș crește pe bani privați, nu publici. 

A continuat Teodor Frolu

Dezbaterea poate fi ascultată integral pe pagina de Facebook Buletin de București unde, pe 1 noiembrie, va putea fi văzută live și a patra dezbatere din această serie cu tema „Infrastructura de transport”:

Acesta a fost a treia discuție din seria „Marele București”, o serie de șase dezbateri despre subiecte vulnerabile și de interes pentru București. Tema dezbaterii de astăzi a fost „Atenție, cade tencuiala!”. Dezbatera a fost moderată  de Elena Calistru (Președinte, Funky Citizens) și Cătălin Doscaș (reporter, Buletin de București). Celelalte dezbateri vor avea loc toamna aceasta, o dată la două săptămâni.


Marele București este un proiect elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, care oferă asistență tehnică Primăriei Municipiului București pentru elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (Strategia #Bucuresti2050). Detalii pe estibucuresti.org // www.fb.com/estibucuresti.org

Sursă cover: Inquam Photos/George Călin

Citește mai multe detalii aici:

Marele București

(Visited 973 times, 1 visits today)