Primăria București își propune să scape, prin ardere, de tonele de deșeuri depozitate, deși Uniunea Europeană a tăiat finanțările pentru instalațiile de incinerare la începutul anului 2019. Gabriela Firea a cerut consilierilor locali bucureșteni să voteze un Master Plan de mediu pe 30 de ani care, printre altele, mai prevede reducerea deșeurilor menajere, creșterea reciclării și extinderea sistemului de colectare separată. 

Capitala cu 75% deșeuri depozitate*

*Toate informațiile din acest subcapitol au fost obținute din Master Planul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului București.

În București, colectarea deșeurilor municipale se face de către operatorii de salubrizare care au încheiate contracte cu primăriile de sector, dar și de alte firme  care au doar autorizație de mediu. În ciuda legii 51/2006 care sancționează furnizarea de astfel de servicii fără contract, în București există mai mulți operatori fără contract decât cei care au unul. Din această cauză, infrastructura de colectare separată este slab dezvoltată, cu doar 3% din deșeuri colectate separat din întreaga cantitate. Tot din această cauză, tarifele pentru consumatori variază de la sector la sector.

 „Conform dispoziției Primarului General nr. 1754/27.11.2007, la art. 1 «se aprobă ajustarea tarifului de prestație pentru evacuarea deșeurilor menajere de la persoane fizice și asociații de locatari/proprietari la valoarea maximă de 7,11 lei/persoană/lună, exclusiv T.V.A.» Ținând cont de această reglementare în Municipiul București nivelul tarifelor este următorul:

  • Sectoarele 2,5 și 6: tarif de 8,46 lei/persoană și lună inclusiv TVA;
  • Sectorul 4: o taxă de 6,0 lei/persoană/lună pentru persoanele fizice cu venituri nete sub 2000 RON/lună și 9,6 lei/persoană/lună pentru persoanele fizice cu venituri nete sub 2000 RON/lună;
  • Sectorul 1 și 3: nu se aplică tarife sau taxe pentru populație. Această situația nu este în linie cu principiul european „poluatorul plătește”. ”

Sursă: Master Plan pentru sistemul de management integrat al deșeurilor, pag. 181

În 2016, în Capitală, au fost generate în jur de un milion de tone de deșeuri, aproximativ 20% din cantitatea totală de la nivel național. Mai mult de jumătate au fost deșeuri menajere și doar 15% au fost reciclate.

Tratarea deșeurilor municipale în anul 2016

În acest context, unitățile administrativ-teritoriale ale Capitalei nu respectă legislația de mediu deoarece nu și-au îndeplinit obiectivul anual de reducere a deșeurilor prin sortarea la depozitare. În 2017 acesta a fost depășit cu 25%, în 2018 cu 35% și în 2019 cu 45%. Pentru toate procentajele suma plătită din banii publici a fost de 50 lei/tonă.

Master planul pentru următorii 30 ani

Primăria Municipiului București (PMB) propune implementarea unui sistem integrat de management al deșeurilor. El este prezentat într-un master plan care acoperă o perioadă de planificare de 30 ani, din 2017 până în 2046, un document de aproape 400 de pagini, pe care Buletin de București l-a analizat și verificat. Câteva dintre obiectivele din document sunt:

  • Reducerea deșeurilor menajere
  • Creșterea cantității de deșeuri reciclabile
  • Creșterea gradului de colectare separată
  • Creșterea valorificării energetice a deșeurilor
  • Reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile
  • Interzicerea la depozitare a deșeurilor colectate separat
  • Depozitare numai a deșeurilor pretratate

Concret, în următorii 28 de ani (planificarea a avut ca start anul 2017) administrația Municipiului București promite că va lua următoarele măsuri:

  • Va reduce cantitatea de alimente risipite cu 50% până în anul 2025
  • Va preveni generarea deșeurilor de hârtie tipărite
  • Va introduce în 2019 în programa școlară pentru învățământul preuniversitar tematici cu privire la prevenirea generării de deșeuri menajere
  • Vor fi schimbate tarifele consumatorilor și se va aplica sistemul „plătește cât arunci”
  • Va atribui contracte de colectare și transport prin licitație în toate sectoarele din București care să prevadă colectarea separată a deșeurilor reciclabile
  • Colectarea separată a deșeurilor reciclabile va fi de 60% în 2020, 75% în 2025, 80% în 2030, 85% în 2035
  • Colectarea separată a biodeșeurilor va fi de 33% în 2022, 45% în 2025, 65% începând cu 2030
  • Rata de capturare a deșeurilor verzi din parcuri și grădini crește de la 10% în 2018-2019 la 90% în 2020
  • Stația de compostare ALPAB va fi amenajată cu platformă pentru compostare a deșeurilor verzi
  • Va da în operare în 2023 o nouă instalație anaerobă pentru biodeșeuri cu o capacitate de 125.000 tone/an
  • Va da în operare în 2023 o  nouă instalație de tratare termică cu valorificare energetică cu o capacitate de 235.000 tone/an
  • Instalațiile existente vor produce RDF (refuse-derived fuel, combustibil derivat din deșeuri) și vor sorta mici cantități de deșeuri pentru reciclare
  • Va construi capacități noi de depozitare și le vor închide pe cele care s-au epuizat

Pentru a îndeplini atât obiectivele master planului, cât și cele impuse de Uniunea Europeană, Firea propune investiții pentru colectarea separată pentru deșeuri menajere, pentru extinderea depozitelor de deșeuri și pentru construirea de noi instalații de incinerare. Cel mai scump incinerator ajunge aproape la 150 milioane de euro, are o capacitate de 235.000 de tone/an, și urmează a fi dat în operare în 2023. Costurile de operare și întreținere în primul an de funcționare sunt estimate a depăși 6 milioane de euro pentru incinerator, respectiv 115 milioane de euro pentru toate activitățile planificate.

Investiție Cost (EUR)
Instalații de digestie anaerobă 43.750.000
Instalații de tratare biologică a deșeurilor rezultate de la stațiile de sortare deșeuri colectate în amestec 14.464.000
Instalație de incinerare cu valorificare energetică 146.500.000
Capacități noi de depozitare 23.445.600
Extinderea sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor din deșeuri menjere, similare și din piețe 178.177.000
Total costuri de investiție 408.336.600

Sursă: Master Plan pentru sistemul de management integrat al deșeurilor, pag. 308

Activitatea de gestionare a deșeurilor Costuri de operare și întreținere (Euro)
2017 2018 2020 2023 2030 2046
Instalații de sortare pentru deșeuri colectate în amestec 6.796.000 7.207.360 8.108.469 5.299.533 1.632.481 101.956
Stații de sortare pentru deșeuri reciclabile colectate separat 8.212.529 8.267.119 9.867.269 11.229.850
Stații de compostare pentru deșeuri verzi 19.2 37.168 341.236 351.575 376.936 441.988
Instalații de digestie anaerobă 3.317.250 3.556.542 4.170.325
Instalație de incinerare energetică 6.585.671 7.060.731 8.279.262
Bio-stabilizare a deșeului rezultat din instalațiile de sortare pentru deșeuri mixte 353.6 376.528 1.648.482 1.907.832 587.693 36.704
RDF și SRF trimis la fabricile de ciment. costuri de transport incluse 1.020.000 1.081.710 1.216.785 795.079 245.828 16.014
Costuri cu colectarea 31.227.000 31.452.000 83.848.000 78.830.390 80.372.306 86.637.104
Depozitare 8.530.423 8.363.347 22.743.712 9.599.292 5.934.319 4.581.217
Total 47.946.223 48.518.113 126.119.213 114.953.742 109.634.104 115.494.420

Sursă: Master Plan pentru sistemul de management integrat al deșeurilor, pag. 353

Sistemul integrat de management al deșeurilor din București urmează să producă venituri de 25 milioane de Euro în 2023, dintre care 15% din suma totală sunt venituri din energia generată de incinerator.

Materiale valorificabile Venituri (EUR)
2017 2023 2046
Materiale reciclabile 3.565.000 6.072.000 7.403.700
Compost 6.75 116.438 543.375
Digestat 390.625 390.625
Venituri din energie 3.756.924 3.756.924
Venituri din agent termic 14.600.543 14.600.543
Total 3.571.750 24.936.530 26.695.167

Sursă: Master Plan pentru sistemul de management integrat al deșeurilor, pag. 309

Cum a câștigat CTE Progresu

Pentru construirea instalației de tratare termică au fost evaluate trei amplasamente, propuse de PMB: baza RATB Titan, amplasamentul CTE Progresu și amplasamentul CTE București Sud. CTE Progresu a fost alegerea finală, determinată de șase categorii de criterii.

Amplasamentul are 15 hectare și, la momentul redactării master planului, se afla în proprietatea ELCEN, urmând să fie preluat de PMB și transferat în domeniul public. Unul dintre criteriile favorabile a fost cel de infrastructură, amplasamentul fiind racordat la linie de cale ferată industrială. CTE Progresu se află la peste 500 m față de zona rezidențială și este localizat într-o parte industrială a Municipiului București. Au fost identificate două arii protejate în proximitate, parcul Văcărești la 3,2 km și lacul și pădurea Cernica, la peste 12 km. Din punct de vedere al finanțelor, valoarea investiției este cea mai scăzută dintre toate cele trei amplasamente deoarece acesta este racordat la utilități.

Unul dintre criteriile eliminatorii pentru oricare dintre propuneri se referea la probleme cu comunitatea locală. Evaluarea acestui criteriu, în toate cazurile, a fost „N/A”. Nu există nicio explicație în document cu privire la cum s-a ajuns la acest rezultat sau dacă au existat dezbateri publice.

Fiecărui criteriu i s-a alocat o pondere în punctaj, astfel că cel mai important factor a fost valoarea investiției, cu o pondere de 20%. Comparativ, distanța față de ariile protejate și nivelul poluării au primit 4%. Mai mult, nivelul poluării a primit nota 5 din 10, fiind identificat un nivel mediu combinat cu gradul de poluare existent.

Ce vine la pachet cu incineratorul?

Instalația de incinerare cu valoare energetică va folosi tehnologia cu grătar mobil avansat care, conform master planului, „este cel mai bun mijloc testat, fiabil și rentabil.” pentru a produce energie din deșeuri depozitate. În procesul combustiei cu grătar se folosesc cazane cu abur pentru recuperarea căldurii deoarece crește producerea de energie electrică. Pe de altă parte, din cauza răcirii lente a gazelor crește riscul de formare a dioxinei. Conform World Health Organization, dioxinele sunt extrem de toxice și pot cauza probleme de reproducere, pot ataca sistemul imunitar și, de asemenea, pot determina apariția cancerului. Emisiile de dioxine pot fi scăzute dacă incineratoarele sunt controlate riguros. Alți poluanţi atmosferici generați de incinerarea deșeurilor sunt dioxidul de carbon, furanii, compuşii organici volatili, oxizii de azot, metale grele.

Conform PLAM 2015, în București, aproximativ 90% din emisiile totale de dioxid de carbon proveneau din centralele electrotermice și instalații de ardere industriale. În master plan s-a făcut o estimare a emisiilor de dioxid de carbon pentru fiecare operație de tratare a deșeurilor, precum și pentru reciclarea deșeurilor:

Tabel 6-21: Emisii specifice de CO2 (kg CO2 echivalent / tona de deșeu)
Deșeuri necolectate sau colectate și depozitate necorespunzător 833
Deșeuri colectate în amestec depuse direct la depozitul conform 298
Deșeuri colectate în amestec transportate direct la instalația de tratare termică 253
Deșeuri colectate în amestec transformat în RDF și transportate la instalația de tratare termic 236
Deșeuri biodegradabile colectat separat și compostate 26
Deșeuri biodegradabile colectat separat și tratate aerob 8
Deșeuri de ambalaje colectate separat și reciclate -1037
Deșeuri colectate în amestec și tratate în TMB cu depozitarea materialului tratat 161

Sursă: Master Plan pentru sistemul de management integrat al deșeurilor, pag. 312

Metoda arderii este considerată benefică de către promotorii ei deoarece este o soluție rapidă pentru diminuarea ratei de depozitare a deșeurilor care, în București, în 2016, a fost de 75%. În ultimii trei ani PMB a plătit 50 lei pentru fiecare tonă care a depășit obiectivul impus de Uniunea Europeană. 

Uniunea Europeană exclude finanțările pentru incineratoare

Anul trecut membrii Comisiei pentru Mediu din Parlamentul European (ENVI) au propus stoparea finanțărilor pentru facilități bazate pe incinerare sau tratare mecano-biologică. În urma votului din februarie 2019, din al doilea cel mai mare program de finanțare europeană, cel de dezvoltare regională și de coeziune, au fost tăiate subvențiile europene pentru instalații de incinerare** și s-a recomandat îndreptarea fondurilor către programe precum LIFE, care urmăresc reducerea emisiilor de dioxid de carbon, reciclarea și reutilizarea deșeurilor.

Tăierea fondurilor pentru incineratoare a fost motivată prin propunerile din noul pachet de Economie Circulară. Un incinerator de deșeuri este o investiție de infrastructură majoră, cu o durată de viață de exploatare de cel puțin 20-30 de ani. Pentru a recupera costurile de investiții, acesta trebuie alimentat în mod continuu de-a lungul vieții. Acest lucru generează un conflict cu eforturile de reducere a deșeurilor propus de Economia Circulară, care prioritizează reutilizarea, reciclarea și compostarea

Un alt argument al excluderii incineratoarelor din finanțările europene se referă la poluare. Conform strategiei europene privind plasticul într-o economie circulară, arderea plasticului crește semnificativ nivelul emisiilor de CO2. Un studiu realizat recent de ToxicoWatch pe unul dintre cele mai noi incineratoare din Olanda, Reststoffen Energie Centrale, a descoperit că emisiile de dioxine și alte substanțe poluante toxice depășesc limitele de poluare admise la nivel european. În 2011, atunci când a fost lansat incineratorul, Ministrul Afacerilor Economice anunța că este cea mai performantă instalație de incinerare din Europa de Vest.

Sursă: Raportul ”A European Strategy for Plastic in a Circular Economy”

În 2018, România a fost avertizată de comisia UE cu privire la riscul de a nu îndeplini obiectivele impuse până în 2020. Printre probleme identificate în raport se numără implicarea scăzută a consumatorilor în colectare separată, lipsa unei infrastructuri optime, rata de investiții scăzută în reciclarea și reutilizarea deșeurilor și accentul prea ridicat pe tratamentul deșeurilor. În master plan nu sunt formulate soluții concrete pentru aceste probleme (se dorește creșterea ratei de reciclare însă accentul rămâne pe tratament, de această dată prin incinerare).

„Investițiile în instalații de incinerare a deșeurilor amenință să rezume întreg sistemul de management al deșeurilor la arderea reciclabilelor. Mai multe rapoarte, de exemplu Ghidul de Economie Circulară EIB și raportul UE cu privire la Integrarea Preocupărilor de Mediu în Fondurile Politicii de Coeziune […], au recunoscut că multe dintre deșeurile care se folosesc în prezent drept combustibil pentru incineratoare ar putea fi reciclate sau compostate.”

Redacția Buletin de București a contactat ONG-ul Zero Waste Europe pentru a afla care este părerea lor despre un plan de 30 de ani bazat pe incinerarea deșeurilor.

Există alternative?

Elena Rastei, președintele Zero Waste Romania și membru al consiliului Zero Waste Europe și Green Building Council Romania, a transmis redacției Buletin de București răspunsul la principalele argumente pro-incinerare promovate de Primăria Municipiului București. Ele se găsesc pe site-ul Energy Justice Romania, o rețea de organizații neguvernamentale, grupuri informale și persoane fizice, care sprijină comunităţile ameninţate de proiecte energetice şi de managementul deşeurilor. 

„Alternativa la instalația de incinerare pentru deșeuri reziduale sunt instalațiile de Recuperare Materială și Tratare Mecano-Biologică (eng. Material Recovery Biological Treatment) denumită in continuare MRBT. Această soluție creează mult mai multe locuri de muncă decât o instalație termică și poate rezolva și o problemă socială, prin implicarea în procesul de sortare a grupurilor defavorizate care trăiesc din colectarea informală.  

Dintre beneficiile MRBT-ului menționăm flexibilitatea și dualitatea tehnologiei, care permite procesarea fluxurilor de materiale pure sau impure, în funcție de cum se schimbă nevoile comunității. De exemplu, pe măsură ce o comunitate deturnează de la rampă tot mai multe deșeuri, componenta de stabilizare biologică a unei unități MRBT se poate modifica, pentru a primi și a procesa materia organică separată la sursă (source-separated organics – SSO), producând fertilizatori de sol valoroși.”

**Raportul comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European prevede câteva excepții.

Reporter: Bianca Albu
Editor: Oana Despa
Grafică: Ion Mateș