Vor fi sau nu bucureștenii testați de Covid-19? Vor fi toți sau doar un eșantion? Ascultăm de premier, de ministru sau de primar? Gabriela Firea tocmai ne-a asigurat că testarea va avea loc, iar oamenii de știință deja s-au apucat de lucrat la eșantion. Am urmărit firul poveștii și-am aflat ce vor să facă Firea și Streinu-Cercel. Organizația Mondială a Sănătății spune altceva.

Primarul Bucureștiului, Gabriela Firea, tocmai a declarat că studiul științific care presupune testarea aleatorie a 10.500 de bucureșteni va avea loc. El va fi susținut logistic de Primăria Municipiului București (PMB) prin Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) și de primăriile de sectoare. Firea a spus că deja s-au făcut comenzile pentru teste, că ele nu vin din România și că vor ajunge în câteva zile. Între timp, cercetătorii lucrează la eșantionul din populația municipiului București, iar curând va începe testarea propriu-zisă.

Aceasta nu este prima declarație pe acest subiect. În ultima vreme, premierul Ludovic Orban, ministrul sănătății Nelu Tătaru și primarul Capitalei au făcut mai multe afirmații publice, unele contradictorii.

Personajele principale

Cel care a pus bucureștenii în centrul atenției a fost Victor Costache, fostul ministru al sănătății, atunci când a declarat pentru ProTV că toți cetățenii capitalei urmează să fie testați pentru Covid-19. Discuția a fost preluată rapid de Gabriela Firea, primarul Bucureștiului, și Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș. Nu vor fi testați toți bucureștenii, ci doar un eșantion de 10.500 de oameni pentru un studiu științific, au spus ei într-un live pe Facebook. Streinu-Cercel a garantat faptul că noul ministru al sănătății, Nelu Tătaru, este de acord. Acest lucruri s-au întâmplat pe 26 martie. O zi după, pe 27, Nelu Tătaru stătea lângă premierul Ludovic Orban în timp ce acesta contrazicea „poveștile” Gabrielei Firea.

„Repet. Nu putem stabili persoanele care au fost diagnosticate în mod aleatoriu. Poveștile care circulă că ne apucăm să facem, să selectăm noi 10.000 oameni pe care-i testăm sunt povești.”

Ludovic Orban

Două zile mai târziu, pe 28 martie, ministrul sănătății declară într-un interviu pentru Digi24 că Ministerul Sănătății (MS) nu își asumă acest studiu; de el se ocupă Primăria București și Institutul Matei Balș. Nu vor fi folosiți bani din bugetul Ministerului Sănătății, iar testarea poate avea loc fără aviz din partea ministerului. Totuși, „o testare în masă, fără noimă” are minusurile ei.

„Trebuie să înțeleagă toată lumea că aceste testări sau un rezultat negativ nu poate înlocui o izolare, nu pot înlocui niște măsuri de precauție, precum nu pot înlocui la un moment dat nici acea distanțare socială pe care ne-am impus-o și restricțiile pe care le vedem.”

Ministrul sănătății Nelu Tătaru

Mai trec aproape două zile și ministrul sănătății apare cu o nouă declarație pe subiect, de data asta la EuropaFM. El a recunoscut că pentru cele 10.000 de teste s-ar folosi o parte din aparatura de testare de la Balș, aparatele de analiză moleculară.

„Voi avea luni o discuție cu domnul Streinu-Cercel. Eu, ca ministru al sănătății nu am semnat și nu voi semna efectuarea celor 10.000 de teste Covid-19 în București”. 

Ministrul sănătății Nelu Tătaru la EuropaFM

În urma refuzului ministrului Sănătății de a semna efectuare testelor s-a crezut că studiul a fost abandonat. Astăzi Gabriela Firea a declarat într-un live pe Facebook că evaluarea științifică urmează să aibă loc.

„Proiectul se va face. Îl realizează Institutul Matei Balș împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică, susținut logistic de către Primăria Capitalei prin ASSMB și cele șase primării de sectoare. Cu toții am făcut deja comandă de teste, câte două teste pentru fiecare dintre cele 10.500 de bucureșteni care vor fi testați. Pentru fiecare bucureștean un test de anticorp și un test antigen.”

Gabriela Firea

Povestea

Ce vor să facă Firea și Streinu-Cercel de fapt? Un studiu științific pe un eșantion de 10.000 de bucureșteni pentru a stabili nivelul de circulație a SARS-CoV-2 la nivelul populației din Capitală.  Contextul acestui studiu, spune profesorul Streinu-Cercel, este faptul că 80% din formele noului coronavirus sunt forme ușoare sau medii, iar ele se consumă la domiciliu. Prin urmare, în loc să se deplaseze omul la spital, vine spitalul la om. „Dacă nu screenezi la domiciliu, eşantionat, şi voi avea forme uşoare, ele vor genera formele ulterioare de infecţii severe care din păcate va ajunge la spitale şi vor necesita costuri din ce în ce mai mari. Şi ca atare, creşte, pe cale de consecinţă, riscul de transmitere comunitară.”

„Vorbim practic de un studiu transversal, este o evaluare ştiinţifică, nu este o testare pur şi simplu. La ora la care discutam acum ştim că avem un număr de 188 de persoane pozitive, dintre care în sectorul 2 sunt 116, ştim locaţiile, ştim străzile, evident că va trebui să folosim aceste date în vederea următorilor paşi care vor urma zilele următoare. În sectorul 3 sunt 6, în sectorul 4 – 11, în sectorul 5 – 3 persoane, în sectorul 6 – 14, în sectorul 1 – 24 şi în Ilfov 14.”

Profesor Adrian Streinu-Cercel

Metodologia e simplă. Eșantionul este împărțit în cinci grupe: 0-19 ani, 20-44 ani, 45-64 ani, 65-79 ani și o grupă de peste 80 de ani. Vor fi aplicate două teste: un test rapid pentru descoperirea anticorpilor, util pentru identificarea numărului de persoane care au trecut deja prin infecția cu SARS-CoV-2, și un test rapid de antigen, necesar pentru identificarea nivelului de circulație a virusului în acest moment. „Deci avem două aspecte diferite – ce a generat această infecţie până acum şi aceasta se face prin căutarea anticorpilor, este istorie, şi respectiv ce avem în momentul de faţă, respectiv prezenţa virusului în circulaţie şi asta reprezintă datele recente. Plecând de aici vom şti si ce este de facut in continuare.”

Testele vor fi recoltate în fața scării blocului; președintele de scară îi va anunța pe locatari să coboare pe rând. Timpul de reacție pentru test este de 15 minute, iar rezultatul va fi trimis persoanei direct prin SMS. Conform comunicatului de presă a Primăriei Capitalei, acuratețea acestor teste depășește 98%. Dacă, de exemplu, va fi confirmat un caz, toată scara respctivă va intra într-o așa zisă carantină și vor fi asistaţi inclusiv de corpul medical cu colegii de la spitalele din subordinea Primăriei.

Pe cine credem?

Streinu-Cercel și a Gabrielei Firea au motivat acest studiu științific printr-o declarație făcută de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care „a spus clar: dacă sunteţi în epicentru, aveţi un singur lucru de făcut sau trei: testaţi, testaţi, testaţi!”. Într-adevăr, în ghidul de recomandări publicat de OMS este încurajată creșterea numărului de testări, însă a testărilor care au loc în laborator. Niciunul dintre cele două teste pe care intenționează să le aplice PMB nu sunt recomandate.

„Analizele serologice vor juca un rol important în cercetare și supraveghere, dar nu sunt în momentul de față recomandate pentru detectarea cazurilor și nu sunt incluse în acest document [Ghidul de recomandări]. Rolul testelor rapide de antigen pentru identificarea Covid-19 trebuie să fie evaluat și nu este momentan recomandat pentru diagnostic clinic.”

Organizația Mondială a Sănătății
Sursă: Captură din video Facebook Gabriela Firea

Care e procedură actuală?

La acest moment, prioritizarea testării în ordine descrescatoare a importanței este următoarea:

  • Persoane simptomatice cu istoric de călătorie internationala;
  • Contacți apropiati simptomatici ai cazurilor confirmate;
  • Personal medico-sanitar simptomatic;
  • Cazuri de pneumonie fara altă etiologie, din toate categoriile de varstă și din toate spitalele;
  • Cazuri de SARI fara altă etiologie, din toate categoriile de varstă și din toate spitalele;
  • Persoane instituționalizate simptomatice;
  • Pacienti înainte de procedura de transplant (asimptomatici) și donatorii de celule stem hematopoietice înainte de donare.

Sursă poze cover: Facebook Victor Costache, Facebook Nelu Tătaru, Facebook Gabriela Firea