Plasma pacienților cu coronavirus poate fi folosită pentru tratamentul altor persoane infectate, însă mai puțin de 100 de români au donat plasmă convalescentă, dintre cei peste 12.000 vindecați și identificați de Uniunea Europeană ca potențiali donatori. Pentru următorii pași, de la promovarea donării de plasmă și deblocarea birocrației din jurul acesteia, până la construirea unei bănci naționale de plasmă, Asociația Pacienților cu Boli Autoimune (APAA) și Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID) cer implicarea activă a Ministerului Sănătății .
Până acum, în România au primit tratamentul cu plasmă în jur de 25 de persoane infectate cu COVID-19, în 8 spitale din toată țara. Dintre acestea, 5 pacienți s-au vindecat de coronavirus în urma tratamentului, 4 sunt din București și unul este din Galați.
„Nu putem trage niște concluzii… dar totuși putem să spunem că sunt cazuri raportate de colegii noștri din secțiile ATI la care, după administrarea plasmei, au sesizat o ameliorare evidentă a evoluției lor”
Profesor Doctor Dorel Săndesc, vice-președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă
Plasma celor infectați cu COVID-19, numită și plasmă convalescentă, conține anticorpi anti SARS-CoV-2 (COVID-19), proteine produse de sistemul imunitar pentru a neutraliza virusul. Nu există încă studii definitive care să demonstreze că acest tratament duce la vindecare, însă transfuzia de astfel de plasmă poate da o mână de ajutor sistemului imunitar al altor pacienți infectați, dar și sistemului național de sănătate, până la dezvoltarea unui vaccin.
Comisia Europeană a elaborat un ghid privind administrarea de plasmă convalescentă pentru a combate COVID-19, aprobat în aprilie de toate țările membre, iar majoritatea țărilor din Uniunea Europeană folosesc acest tratament. În România, lucrurile încă sunt la început, însă o donație de 18 echipamente de colectare a plasmei din partea unei firme private reprezintă un prim pas important.
Peste 12.000 de potențiali donatori
Momentan, pentru a dona plasmă convalescentă în România, este necesară dovada medicală că donatorul a fost internat în spital și vindecat de COVID-19. Ghidul european prevede însă ca orice persoană care are anticorpi anti SARS-CoV-2 în concentrație suficient de crescută să poată dona plasmă.
„De fapt asta donează acești oameni, anticorpi care neutralizeză virusul, nu dosarul cu șină în care prezintă foaia de externare din spital”
Florin Hozoc, CEO Besmax Pharma Distribution, firma care a donat cele 18 echipamente de colectare a plasmei
Până acum, au fost făcute mai puțin de 100 de donări de plasmă convalescentă în toată România. Conform criteriilor recomandate de Comisia Europeană, în jur de 12.000 de români, adică numărul celor care s-au vindecat până acum de coronavirus, sunt potențiali donatori la nivel național.
Besmax Pharma Distribution, firma care a donat cele 18 echipamente de plasmafareză spitalelor din țară, procesul de filtrare a plasmei pentru tratament, a solicitat Ministerului Sănătății să modifice metodologia de colectare de plasmă la nivel național, după modelul oferit de ghidul elaborat de Comisia Europeană. Solicitarea este reluată și de asociațiile de pacienți APAA și ARPID.
Besmex Pharma și Patronatul Furnizorilor Privați de Servicii Medicale (PALMED) au încheiat un protocol prin care, alături de alți sponsori, testează persoane care au un motiv întemeiat să creadă că ar fi avut coronavirus și s-ar fi vindecat, chiar dacă nu au fost internați, (cei care au fost asimptomatici, care au avut forme ușoare sau cei care au avut contact direct cu pacienți confirmați care au fost internați), pentru ca acestea să poată deveni potențiali donatori.
Dacă se confirmă prezența anticorpilor, testul va fi decontat cu condiția ca persoana să doneze plasmă convalescentă.
Pe lângă cele 18 echipamente, Besmex Pharma a mai oferit gratuit și 6.000 de kituri de recoltare, cu ajutorul cărora se pot recolta 18.000 doze de plasmă convalescentă de la donatorii vindecați de COVID-19, conform comunicatului de presă transmis de APAA și ARPID.
O doză este suficientă pentru tratarea unui pacient cu COVID-19 în stare mediu-gravă, pe când un pacient în stare critică are nevoie de cel puțin 2 doze.
„Pe lângă lărgirea bazei de potențiali donatori, (protocolul n.r.) nu aruncă povara testării imunologice asupra sistemului public”
Dr. Laurențiu Luca, reprezentant PALMED
Besmex Pharma și PALMED ar avea posibilitatea să deconteze până la 4.500 de astfel de teste.
Pentru extinderea numărului de donatori, este nevoie și de o campanie de informare la nivel mare cu privire la importanța acestui tip de tratament, coordonată de Ministerul Sănătății, se argumentează în comunicatul de presă semnat de APAA și ARPID. Asociațiile solicită totodată ca Ministerul să comunice cetățenilor și localitățile unde centrele de transfuzie au echipamentele necesare pentru recoltarea de plasmă.
România acum „are cu ce”
Besmax Pharma a donat până acum 18 echipamente de plasmafareză, procesul de filtrare a plasmei pentru tratament, împreună cu 6000 de kituri de recoltare. Firma mai dorește să ofere 32 de echipamente, însă așteaptă indicații de la Ministerul Sănătății pentru a afla care sunt spitalele care au dotările necesare pentru a opera aceste echipamente.
„Un lucru foarte important de luat în calcul mai departe de către Ministerul Sănătății este să pregătească un depozit central, ceea ce noi numim banca de plasmă convalescentă”
Florin Hozoc, CEO Firma Besmax Pharma Distribution
Țări precum Ungaria, care are un număr mai mic de cazuri decât România, deja depozitează plasmă convalescentă, iar în Italia se dezvoltă deja bănci regionale.
Besmax Pharma pune gratuit la dispoziția Guvernului Român echipamentele necesare pentru colectarea și depozitarea plasmei timp de 2 ani. În această perioadă, explică Florin Hozoc, statul poate să își organizeze procedurile de achiziții publice și să pregătească legislația, pentru a putea oferi în viitor tratamente cu plasmă, dar și medicamente derivate din plasmă pacienților.
„Știm din anii trecuți că au fost nenumărate crize de imunoglobulină și de alte medicamente derivate din plasmă, pentru că România se încăpățânează să rămână ultima țară importantă, mare, din UE care nu colectează plasmă pentru fabricarea de medicamente derivate din plasmă”, spune Florin Hozoc.
„Noi nu facem altceva decât să tragem acest semnal de alarmă și să ajutăm statul român să aibă cu ce”, adaugă acesta.
Sursă foto: captură ecran montaj video APAA, ARPID
