Locuitorii Capitalei au un nivel ridicat de atașament față de București, însă sentimentul de apartenență la o comunitate locală este mai redus, potrivit unui studiu al Fundației Comunitare București privind identitatea urbană și coeziunea socială realizat în rândul a 400 de bucureșteni.
Cercetarea, desfășurată în august 2025 prin interviuri online și completată de o componentă calitativă bazată pe interviuri în profunzime, a analizat modul în care oamenii se raportează la oraș, la comunitățile din jurul lor și la spațiul urban în care trăiesc.
Jumătate dintre Bucureșteni nu sunt mândri de oraș
Potrivit rezultatelor, nivelul mediu de atașament față de București este de 7,8 din 10, în timp ce sentimentul de apartenență la o comunitate este evaluat la 6,9 din 10.
Autorii studiului arată că relația locuitorilor cu orașul este puternică la nivel individual, fiind legată de oportunitățile profesionale, culturale și de serviciile disponibile, însă mai slabă la nivel colectiv.
„Bucureștiul funcționează mai mult ca spațiu de resurse și oportunități decât ca reper afectiv sau simbolic”, se arată în raport.
Locuitorii se raportează la oraș mai degrabă ca la un loc care le oferă condiții pentru o viață mai bună decât ca la o comunitate în care sunt implicați activ.
Una dintre concluziile cercetării este că ideea de apartenență este asociată în continuare în principal cu originea. Opt din zece respondenți consideră că pentru a fi „cu adevărat” bucureștean este important să te fi născut în Capitală.
Datele studiului arată că doar 51% dintre respondenți declară că sunt mândri de oraș, iar unul din trei ia în calcul să se mute din București.
Motivele invocate sunt în principal aglomerația, poluarea și aspecte care țin de calitatea vieții. Cercetarea indică faptul că principalele surse de nemulțumire sunt calitatea mediului, lipsa comunităților care să încurajeze coeziunea socială și deficitul de spații verzi.
Studiul mai arată că oamenii se identifică mai degrabă cu propriul cartier sau cu grupuri formate în jurul unor interese comune decât cu orașul în ansamblu.
Conceptul de comunitate la nivelul Bucureștiului este perceput ca fiind neclar, iar locuitorii tind să vorbească despre comunități mici, de proximitate sau bazate pe hobby-uri și interese comune.
Doar 22% dintre respondenți se declară mulțumiți de calitatea comunității locale. În componenta calitativă a studiului, comunitatea este identificată drept domeniul cu cea mai slabă performanță dintre aspectele evaluate despre oraș.
În ceea ce privește încrederea, organizațiile neguvernamentale și actorii din societatea civilă beneficiază de un nivel mai ridicat de credibilitate pentru proiectele sociale, în timp ce autoritățile sunt văzute ca necesare pentru asigurarea unui cadru stabil de dezvoltare.
Autorii studiului susțin că proximitatea reprezintă principalul spațiu în care poate fi construit sentimentul de apartenență. Printre direcțiile propuse se numără dezvoltarea de proiecte care pun accentul pe colaborarea dintre locuitori, investiții în spații publice și zone verzi la nivel de cartier, platforme de dialog între cetățeni și administrație și inițiative care să încurajeze participarea civică pe termen lung.
Întregul raport poate fi consultat aici.
CITEȘTE ȘI: Salarii de top la Primăria Sectorului 2, unde un secretar general atinge pragul brut de 24.000 de lei
