La aniversarea celor 19 ani, Street Delivery 2024 se întreabă cine este generația ei: ce visează, ce gândește, unde se plimbă, ce are nevoie, ce face? Cum acomodează orașul tinerii de 14-19 ani?
Ce scenă de desfășurare și șanse le oferim pentru a-și cultiva potențialul? Cum se exprimă?
Generația invizibilă în spațiul orașului, care de cele mai multe ori o ignoră sau exclude, și-a creat propria rețea de solidaritate prin festivaluri, reviste, canale de social media, competiții, la rândul lor, relativ invizibile adulților.
Street Delivery 2024 ne vindecă pe noi: întinde o mână și oferă o stradă unde tinerii să fie vizibili și celebrați împreună: young vibe, young dreams, young life, young spaces, young culture. (Maria Duda, raportul curatorului – 2023)
Street Delivery este pui de Generație Z, crescut și celebrat cu grijă de Millenials, Gen X, Baby Boomers și chiar câțiva Alpha.
Nu căutăm să ne reconectăm doar la oraș, să îi înțelegem ritmul și schimbările, ci și la cei ce îi devin noii adulți, locuitori ce acum încep să își cunoască drepturile, locurile, spațiul și relațiile cu el.
Pentru Generația Z, adolescența și copilăria au fost întrerupte: etapa în care se formau esențialele conexiuni afective atât cu ceilalți cât și cu orașul, în care se creionau independența și propriile vise, a fost suspendată de izolare.
Virajul obligat în virtual a creat nu doar inegalități, detașare sau refugiu tehnologic în imagini, ci și goluri spațiale – atât fizice cât și metaforice – în fragilul țesut inter-relațional personal.
Noi, cei mari, am stat prea puțin să analizăm sau să vorbim despre asta, am recuperat cu multă sete momentele de separare și ne-am rețesut repede obișnuințele concrete. Dar ei?
Anti – depărtare. Sau să exersăm iubirea – de oraș, de locuri, de noi, de ceilalți. Sunt primele lucruri pe care ni le-au împărtășit și prin aceasta ne devin temă. Street Delivery Gen este, cu seriozitate, o chemare la joacă.
CITEȘTE ȘI: Street Delivery revine pe strada Verona în weekend. Programul evenimentului
PRIMUL PAS. Să vorbim, să ne cunoaștem
Ca să ne cunoaștem, pornim cu întrebări. Unde te simți bine în oraș, ce răspunde nevoilor tale? Ce fel de oraș îți dorești? Dacă ai fi primar pentru o zi, ce ai schimba mai întâi? Ce l-ai întreba, la rândul tău, pe primar? Dar pe noi?
Răspunsurile și întrebările le-am colectat pe perioada verii, online, cu ajutorul platformelor Gen și le reluăm la fața locului, cu Urban Up, în cadrul atelierului invitat la Street Delivery 2024.
Colecția curatoriată este utilizată în două feluri: parte din întrebări în timpul dezbaterii publice avându-l invitat pe Primarul General, iar parte din răspunsurile, dorințele și nevoile exprimate reformulate sub forma unui manifest – cartă pentru Bucureștiul imaginat, necesar și dorit, ce va fi înmânat Primarului General la finalul dezbaterii publice.
AL DOILEA PAS. Să îl vorbim, să îl cunoaștem (pe el, orașul)
Cinematograful Patria s-a închis în 2010. Spațiul verde din fața Cărtureștiului a fost retrocedat în 2018. Institutul Maicilor s-a ascuns în spatele unei meșe anul trecut.
Sustragerile treptate ale unor repere istorice din viața orașului le transformă în realități difuze, a căror corporalitate nu le poate suplini absența experimentării.
Amintiri construite, mai pot fi relevante pentru cei care nu le-au cunoscut vii, active? Dar noi cum răspundem când generația tânără ne întreabă de ce nu am făcut nimic pentru a le regenera?
Dincolo de metode de revitalizare, devine importantă discutarea cauzelor stagnării, a nevoilor locului, a contextului actual, dar și motivația, dorințele și dificultățile proprietarilor.
Pentru toate aceste lucruri, Ordinul Arhitecților din România (OAR) propune un task force pilot: o echipă pluridisciplinară care să alcătuiască anamneza celor trei clădiri și spații de mai sus, să găsească alături de locuitori și stakeholderi întrebările importante pentru ulterioara facilitare și mediere a scenariilor de regenerare.
Prezentarea concluziilor face subiectul celei de-a doua dezbateri publice: motive și mijloace de iubit orașul.
Task force-ul pilot va crește într-un instrumentar ce apără și promovează calitatea spațială, interesul public și însănătoșirea orașului, oferind atât administrației cât și proprietarilor privați documentare și sprijin în identificarea componentelor necesar de inclus într-un viitor caiet de sarcini.
AL TREILEA PAS. Să ne jucăm. Cu seriozitate
Callul de proiecte, ca în fiecare an, se adresează ONG-urilor, artiștilor, muzicienilor, educatorilor, inițiativelor civice, arhitecților și urbaniștilor, idealiștilor realiști, tuturor celor care doresc să îmbunătățească orașul, dar în special, relația orașului cu tinerii, cu adolescenții.
Dorim ca Generația Z să fie beneficiarul principal al propunerilor, fie că sunt inițiatori, parteneri sau subiect, iar interacțiunea să fie reală, palpabilă, senină, plină de zâmbete, curaj și culoare.
Strada devine o mare suprafață de joacă, din care să învățăm împreună, unii de la alții, cum să ștergem depărtarea. OAR va selecta 5 proiecte din aria arhitecturii, designului și urbanismului, pe care le va susține cu câte 2.800 de lei, iar Fundația Cărturești, la rândul ei, alte 5 proiecte sprijinite cu aceeași sumă.
Playfully yours,
echipa curatorială BAZA. Deschidem orașul
Maria Duda
CITEȘTE TOATE ARTICOLELE DIN EDIȚIA SPECIALĂ BULETIN DE BUCUREȘTI
EDITORIAL | Să discutăm very demure, very mindful despre cum am putea clădi o punte între generaţii
De ce îmi plac „copiii din ziua de astăzi”
EDITORIAL | Gen >2000, nodul din gâtul generației cu cheia la gât
Bucureștiul văzut cu lupa. Sunt un tânăr din generația Z și scriu despre corupția din Capitală
EDITORIAL | Mitocanul din STB și seringa uitată
Street Delivery — un manifest al pietonilor
INTERVIU | Povestea „muralului-cult” de pe casa cu graffiti din strada Arthur Verona