Niciun succesor al Mariei Cocoru, fosta proprietară a zonei retrocedate din parcul IOR, nu s-a arătat la şase luni de la decesul acesteia. Reporterii Buletin de Bucureşti au discutat cu doi avocaţi cu expertiză pe acest gen de speţe, pentru a vedea ce s-ar putea întâmpla cu procesele Mariei Cocoru în lipsa moştenitorilor şi când ar putea interveni autorităţile pentru preluarea terenului.
Nicuşor Dan şi-a arătat chiar astăzi, 28 ianuarie, interesul ca PMB să preia proprietatea, dacă deja notoria amendă de 35 de milioane de euro nu va fi plătită.
Între timp, puţina vegetaţie rămasă în urma incendiilor şi a tăierilor ilegale continuă să fie distrusă.
Moştenitorii zonei retrocedate rămân anonimi. Cum pot interveni autorităţile
Succesiunea averii unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia, conform Codului Civil, iar „în lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, oraşului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii”.
Moștenitorii zonei retrocedate rămân anonimi, așa cum a scris Buletin de București aici, în urma consultării extraselor de carte funciară.
Mai mult, recent a avut loc o şedinţă de judecată în care avocatul Mariei Cocoru ar fi trebuit să indice moştenitorii. Acesta a susţinut că nu i-a identificat şi a cerut repunerea cauzei pe rol şi suspendarea soluţionării acesteia până la introducerea în cauză a moştenitorilor.
Decesul proprietarei celor 12 hectare retrocedate din IOR a fost confirmat de Curtea de Apel București din septembrie 2024, însă moartea Mariei Cocoru a avut loc încă din 25 iulie, conform certificatului de deces citat de Gândul.
Dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii, conform Art. 1103 din Codul Civil.
În cazul moștenirii exprese, posibilii succesori trebuie să facă o declarație notarială să accepte moștenirea. Nu este necesar ca moștenirea să fie dezbătută în acel an, adică să se împartă bunurile, ci doar să-și manifeste intenția de a accepta moștenirea.
Atât Primăria Sectorului 3 cât și Primăria Municipiului București sunt implicate în procese de judecată cu Maria Cocoru, suspendate până la identificarea moștenitorilor.
Din acest motiv, autoritățile locale pot iniția demersuri pentru identificarea moștenitorilor, la Registrul Notarilor Publici sau la Evidența Populației, explică avocata Cătălina Rădulescu pentru Buletin de București.
Dacă nu se prezintă moștenitorii, după șase luni, cererile de chemare în judecată s-ar putea perima.
Avocat: „Moștenirea poate fi acceptată și tacit”
Cel de-al doilea avocat consultat de Buletin de București explică faptul că moștenirea poate fi acceptată și tacit, fără declarație notarială, atunci când moștenitorul face un act pe care nu l-ar putea face decât în calitate de proprietar, cum ar fi să plătească impozit pe un teren sau să se mute în casa defunctului.
În momentul în care face acte de administrare sau de dispoziție, din care să rezulte fără echivoc că persoana respectivă acceptă moștenirea.
După expirarea termenului de opțiune succesorală, unitatea administrativ-teritorială poate începe demersurile ca moștenirea să intre în patrimoniul său.
Sunt foarte multe bunuri abandonate care nu intră în patrimoniul unității administrativ-teritoriale, pentru că nu se fac demersurile. Adică chiar dacă moștenirea este vacantă, nu se transmite pur și simplu comunei sau orașului.
În plus, Articolul 1.137, privind somarea succesibililor, din Codul Civil stabilește că: „dacă în termen de un an şi 6 luni de la deschiderea moştenirii nu s-a înfăţişat niciun succesibil, notarul, la cererea oricărei persoane interesate, îi va soma pe toţi succesibilii, printr-o publicaţie făcută la locul deschiderii moştenirii, la locul unde se află imobilele din patrimoniul succesoral, precum şi într-un ziar de largă circulaţie, pe cheltuiala moştenirii, să se înfăţişeze la biroul său în termen de cel mult două luni de la publicare.
Dacă niciun succesibil nu se prezintă în termenul fixat în publicaţie, notarul va constata că moştenirea este vacantă.”
Ulterior, dacă totuși există moștenitori, vor fi nevoiți să exercite „petiția de ereditate împotriva comunei, oraşului sau, după caz, municipiului”.
Poziţia Primăriei Capitalei
Într-o conferinţă de presă de pe data de 28 ianuarie, primarul general Nicuşor Dan a explicat care ar fi rolul Primăriei Generale în scenariul în care niciun moştenitor nu şi-ar face apariţia în următoarele luni. Reamintim, Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti, instituţie aflată în subordinea Primăriei Generale, a dat proprietarilor zonei retrocedate o amendă de 35 de milioane de euro, contestată de aceştia în instanţă. Procesul este suspendat, odată cu moartea Mariei Cocoru.
Nicuşor Dan: Procesul de succesiune nu a început încă. Vom introduce această amendă în masa succesorală, astfel încât să fim şi noi acolo cu aceşti 35 de milioane de euro. O să dureze, dar sunt optimist că Primăria Capitalei va recupera fie banii ăștia, fie terenul, pentru faptele care au fost comise acolo.
Tăierile ilegale din IOR, pedepsite cu amenzi derizorii
Tăierile ilegale din zona retrocedată continuă să fie pedepsite cu amenzi derizorii, chiar şi după intrarea în vigoare a noului Cod Silvic, ce prevede sancţiuni mai drastice pentru distrugerea spaţiilor verzi din interiorul localităţilor.
În ciuda insistențelor din partea activiștilor, autoritățile se feresc să intervină pentru oprirea tăierilor sau aplicarea noilor sancțiuni, acuză activiștii de mediu, într-un comunicat de presă remis redacției.
De altfel, din imaginile video difuzate inclusiv de Buletin de București reiese că polițiștii de la fața locului nu cunoșteau prevederile mai dure ale noului Cod Silvic.
Argumentul principal al lui Sorin Mușat, unul dintre chiriașii terenului retrocedat din Parcul IOR, pentru faptul că tăierea copacilor nu s-ar încadra la infracțiune, aşa cum prevede Art. 140 din noul Cod Silvic, este cel privind regimul de proprietate – privată şi categoria de folosinţă din cartea funciară – curți construcții.
Cu toată această nepăsare din partea autorităţilor, singurul bastion rămas în calea distrugerilor este societatea civilă. Recent, un activist al grupului „Aici a fost o pădure” a ajuns la spital, după ce a fost agresat în timp ce documenta tăierile de tuia.
